În contextul eşecului proiectului Nabucco, trebuie regândite angajamentele faţă de FMI şi UE în ceea ce priveşte graficul liberalizării preţului la gaz, consideră deputatul Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru industrii şi servicii din Camera Deputaţilor. „Nu poţi să rămâi în acelaşi proiect dacă s-au schimbat condiţiile. Trebuie să revedem calendarul de liberalizare (…) Guvernul are acum un instrument în faţa UE, pentru că ni s-a spus că vom avea resurse alternative la gazele din Rusia prin Nabucco. Acum, proiectul Nabucco a eşuat şi nu mai avem alternativa gazelor ieftine din Azerbaidjan. Trebuie să reluăm discuţiile, să regândim setul de politici”, a declarat Iancu la Romanian Gas Seminar.
Energia este sângele care alimentează industria românească, a spus Iancu, adăugând că România trebuie să dea consumatorilor industriali şansa de a investi în tehnologie de înaltă eficienţă energetică pentru a face faţă creşterii costurilor, iar pentru acest lucru este nevoie de o perioadă „de la un an până la 4-5 ani”.
În opinia sa, eşecul înregistrat cu proiectul Nabucco obligă România să-şi îndrepte atenţia către un scenariu alternativ, care înseamnă intensificarea exploatării zăcămintelor proprii de gaze naturale din Marea Neagră şi valorificarea eficientă a gazelor de şist, dar pentru acest lucru este nevoie de o prelungire a calendarului de liberalizare a preţurilor.
Patronul grupului de firme InterAgro, Ioan Niculae, a spus că scumpirea energiei a dus la închiderea mai multor combinate chimice. „Este o perioadă mai rea decât oricând în industria românească”, a declarat Niculae, arătând că dintre cele şase combinate ale grupului Interagro, doar două mai sunt deschise, urmând ca şi acestea să fie închise.
Omul de afaceri a spus că liberalizarea preţului la gaze a fost stabilită după un calendar făcut pe un studiu din 2009, dar situaţia s-a schimbat în 2013. „Toate ţările din jurul României scad preţul la gaz, iar România îl creşte de trei ori, de la 144 de dolari la 386 de dolari. (…) Consumul scade şi ni se impune o cotă de import pentru a face coşul de gaz.(…) În acest ritm nu vor mai avea cui să vândă gazul”, a spus Niculae.
La mâna ruşilor
Ionel Borş, country manager ArcelorMittal Galaţi, a atras atenţia asupra faptului că România nu a făcut nimic pentru a avea o sursă alternativă de gaze, în condiţiile în care Nabucco, gazele de şist sau gazele din Marea Neagră sunt „o fata morgana“, ele putând fi accesate abia în jurul anilor 2020-2025.
Borş a subliniat că România trebuie să găsească o alternativă la Gazprom, pentru că este „mai periculos ce se va întâmpla după 2014“, iar problema liberalizării preţului la gaze va putea fi rezolvată numai dacă se va lucra în echipă – Guvern-patronate.
Borş a explicat că, deşi toate ţările UE au liberalizat preţurile, fiecare stat şi-a păstrat cumva avantajul de competitivitate. „Franţa are peste 90% producţie de energie la stat. Ei produc energie nucleară. Şi ei au fost obligaţi să liberalizeze. Au liberalizat, dar au creat pentru industrie, pentru marii consumatori şi au ţinut cumva 85%-90% din necesarul de energie la un preţ stabilit pentru toţi marii consumatori. Au lăsat 10% să se plimbe pe piaţă şi, aici, Europa nu a avut ce spune. Germania şi-a păstrat avantajul ei de ţară, ca şi Grecia. Noi, România, avem ceva resurse naturale. Trebuie să ne menţinem un avantaj şi să facem asta în armonie cu legislaţia europeană“, a arătat Borş.
COMMENTS