Belgianul Johan Gabriels, noul director general al Băncii Carpatica, este, poate, cel mai jovial bancher român. Firea pragmatică, nonconformistă şi alura de antreprenor sunt însuşiri ideale, în noul mediu încrâncenat şi plin de transformări din industria bancară, ce pot contribui la succesul băncii din Sibiu. Mai ales că strategia acesteia este de a se diferenţia pe piaţă prin produse unice şi servicii de calitate, ca bancă pentru toţi românii, inclusiv pentru cei care muncesc sau fac afaceri în afara ţării. În plus, Johan Gabriels este hotărât să ofere tinerilor şi antreprenorilor şansa de a dezvolta proiecte de afaceri interesante, deosebite în industria financiară. La un prânz în Sibiu, Johan ne-a detaliat planurile foarte serioase şi ambiţioase pe care le are la Carpatica.
„Nu sunt bancherul clasic”
„Nu mă consider bancherul clasic, aşa cum îşi imaginează lumea, şi cred că acesta este un avantaj. Vreau să spun că sunt om de afaceri, îmi place să lucrez cu oamenii şi vreau să construiesc ceva pentru aceştia. Cred că stilul meu este antreprenorial, mult mai orientat către oameni decât şi-ar putea imagina cineva despre un bancher”.
Din păcate, în prezent, multe bănci se prefac doar că fac afaceri. În realitate, acestea sunt dependente de deciziile strategice ale băncilor-mamă, sunt preocupate mai mult de procesul de restructurare şi de reducere a expunerilor decât de clienţi şi de creşterea afacerilor, problemele fiind mai mult tehnice, legate de provizioane, de capital. Acest mod de lucru nu mi se potriveşte, eu sunt o persoană care vrea să clădească ceva, am mentalitatea unui om de afaceri, pentru că înainte de a fi bancher am lucrat în alte industrii, pentru Marş, Pepsi sau Lilly şi am ajuns ulterior, în 2001, în sectorul bancar”, spune el. Din acest motiv, dar şi datorită firii sale prietenoase şi deschise, Gabriels nu este tipul bancherului clasic, distant şi pretenţios, la care ajungi greu şi care nu iese din birou.
Bancherul trebuie să fie aproape de client şi de afacerea acestuia, de aceea le spun şefilor de sucursală dintr-un oraş: „Vreau să fiţi nu doar reprezentanţii băncii, ci şi persoanele de legătură cu clienţii, oficialii oraşului, persoanele importante dintr-o comunitate, trebuie să lucraţi împreună cu ele, rolul vostru fiind acela de consilieri financiari. Pentru că dacă ne rezumăm la a da un credit de care clientul de fapt nu are nevoie sau care nu îl ajută cu adevărat, facem mai mult rău decât bine, atât lui, cât şi băncii. Bancherul ar trebui să fie, aşadar, în primul rând un consilier care ascultă şi înţelege mai întâi nevoile clienţilor, pentru a-i putea ajuta cu sfaturi şi a le putea oferi produsul financiar potrivit”.
„Vrem să facem ceva pentru România”
Pentru că nu se poate clădi ceva trainic decât în echipă, a venit la Sibiu împreună cu 2 foşti colegi, care-i împărtăşesc principiile şi valorile. În echipă vor veni şi alţi oameni noi, dar nu ca să-i înlocuiască pe cei care lucrează deja cu succes în bancă, ci pentru a completa competenţele ce lipsesc în unele domenii. „Ideea este să folosim oamenii buni din Carpatica, iar în domeniile unde avem nevoie de şi mai multă experienţă şi competenţă, vom completa echipa cu forţe proaspete.
Pe scurt, obiectivul noii conduceri este de a creşte performanţa băncii şi de a o diferenţia pe piaţă prin produse specifice şi servicii de calitate. „Nu va fi uşor, dar cu o echipă bună, o infrastructură eficientă, sucursalele şi cei peste 1.000 de angajaţi din Carpatica, cred că putem reuşi. Chiar dacă băncile internaţionale au decis că România este mai puţin importantă, băncile româneşti spun că pentru ele aceasta este piaţa lor principală. Dacă vrei să creezi ceva în actualele circumstanţe, cred că pariul câştigător sunt băncile româneşti. Obiectivul nostru este diferit. Vrem să facem ceva pentru România consolidându-ne ca entitate flexibilă, dinamică şi deschisă către business!”
Gabriels îşi propune să schimbe şi mentalitatea echipei de la Banca Carpatica. „Vrem să facem ceva diferit de ce se făcea până acum şi asta se poate realiza cu succes numai dacă avem oamenii potriviţi, care să aibă o motivaţie corespunzătoare şi pregătire adecvată, astfel încât să ofere servicii excelente clienţilor. Pentru a ne atinge obiectivele, trebuie să ne transformăm, să ne schimbăm imaginea”.
Asta pentru că marca şi prestigiul unei bănci sunt date în primul rând de oamenii care lucrează acolo, precizează Gabriels. Dacă vrem să convingem piaţa despre cine suntem, va trebui mai întâi ca oamenii noştri să creadă în brandul nostru. Aceasta este cu adevărat foarte important, mai important decât a ne face reclamă la TV. Poate că la un moment dat vom face şi o renovare a unităţilor, dar nu vom începe cu acestea, pentru că poţi să-şi schimbi hainele, dar rămâi aceeaşi persoană. De aceea, vrem să ne schimbăm mai întâi pe noi, din interior, iar apoi va veni şi schimbarea lucrurilor de suprafaţă.
Carpatica în afara ţării
Cum va reuşi însă Carpatica să concureze eficient cu celelalte bănci, ce strategie va adopta? „Trebuie să ne diferenţiem!” Eu sunt un om cu experienţa de marketing, atât în sectorul bancar cât şi în afara lui, aşadar ştiu ce înseamnă şi cât de importantă este o marcă. Nu este vorba doar de culoare, de logo, de nume, de imagine, ci mai cu seamă de perspectivele de dezvoltare, despre grupul ţintă de clienţi pe care-l vizăm. Odată ce am stabilit care este poziţia noastră, este uşor apoi să ne adaptăm produsele, să vedem dacă sunt în linie sau nu cu strategia. Când vorbim de marketing, nu vorbim doar de un afiş sau de o reclamă, prima persoană de marketing este reprezentantul băncii, este şeful de sucursală, oamenii care lucrează în bancă. În prezent poziţionarea noastră de marcă sau oferta unică de produs nu este suficient de bine cunoscută şi înţeleasă. Acoperim toate sectoarele, de la retail la IMM şi corporaţii, avem o mulţime de produse, de aceea este dificil de definit care este grupul ţintă. Primul lucru pe care trebuie să-l facem este un exerciţiu de branding, pentru a ne putea defini cât mai clar, astfel încât oamenii să ştie, după un timp, că acesta este un produs sau un serviciu caracteristic Băncii Carpatica, nu altei bănci. Este important, aşadar, cum ne poziţionăm şi cum ne diferenţiem faţă de celelalte bănci. Vom fi într-adevăr o bancă românească, mândri de moştenirea noastră, cu români şi pentru români. Ne vom diferenţia prin faptul că vom fi o bancă nu doar pentru românii din ţară, ci şi pentru cei din afară. Există o diasporă românească puternică, sunt milioane de români în străinătate, stabiliţi în diverse ţări europene, dar nici o bancă românească nu e prezentă în ţările în care sunt români, precum Spania, Italia, Anglia, Benelux”. Gabriels spune că prezenţa Carpatica în ţările unde sunt mulţi români va contribui la întărirea legăturilor acestora cu cei de acasă şi chiar va putea facilita întoarcerea românilor în patrie. „Nu este vorba doar de transferuri de bani trimişi familiei de acasă, cei care trăiesc în străinătate au şi economii, au strâns nişte fonduri în scopul unor investiţii pentru momentul când se vor întoarce, precum cumpărarea sau construcţia unei locuinţe, sau chiar demararea unei afaceri, proiecte pe care le putem sprijini şi noi, cu credite. Aşadar, le putem face o ofertă mai bună pentru un cont la Carpatica, unde îşi pot deschide şi un depozit, iar acest lucru le permite, de asemenea, transferuri de bani cu costuri reduse către conturile rudelor din România. Există, de asemenea, companii româneşti care importă sau exportă, cărora le putem oferi credite, tranzacţii valutare şi produse financiare şi plăţi internaţionale eficiente. E firesc ca o bancă pentru români să-i urmeze pe aceştia acolo unde se duc în străinătate, fie că vorbim de persoanele fizice care lucrează în alte ţări, fie de firmele care exportă, de aceea am putea deschide sucursale în aceste ţări, nu mâine, dar poate într-un an”.
Ai o idee de afaceri? Vino la Carpatica!
În privinţa noilor produse pe care le pregăteşte Carpatica, acestea vor fi, aşadar, adaptate noii strategii, dar cu un accent mai mare pe produsele tranzacţionale. Pentru a putea oferi servicii de tranzacţionare eficiente şi performanţe, cu costuri reduse, la scară largă, Gabriels se bazează tot pe flerul său de antreprenor, şi anume pe încheierea unor parteneriate cu companii specializate. Aşadar, un alt obiectiv principal, după branding, produse noi pentru import/export şi românii din afară este căutarea de parteneri strategici. „Avem nevoie de parteneri, pentru că suntem o bancă locală, românească, nu avem o reţea internaţională, aşadar dacă vrem să oferim servicii competitive, vom încerca să facem parteneriate cu mari bănci internaţionale sau cu brokeri străini“.
Provocarea, spune Gabriels, „este să avem un pachet de produse şi servicii unice, care să fie specifice pentru Carpatica“. Iar pentru realizarea acestora, Gabriels se bazează nu doar pe parteneriate cu mari companii, ci şi pe susţinerea unor noi proiecte, venite din partea celor cu idei de afaceri interesante. „Nu e uşor, e un proiect interesant, începem cu ceea ce ne diferenţiază deja, prin faptul că vrem să construim, că vrem să sprijinim afacerile româneşti, în ţară şi străinătate, că avem deja o experienţă, oameni, platformă şi în continuare vrem să sprijinim şi inovaţia, antreprenoriatul. Dacă cineva are o idee, un proiect interesant în domeniul financiar şi are nevoie de un buget, o platformă, un partener, pentru a-l putea realiza, poate veni oricând la noi, pentru că vrem să dăm acestor oameni şansa de a face ceva. Ne dorim să le oferim tinerilor şansa de a avea un rol important în noua economie. Şi poate că şi aici putem face diferenţa”.
În ceea ce priveşte obiectivele financiare la Carpatica, ideea este de a implementa cu succes noua strategie de creştere a băncii, precizează Gabriels. „Banca a trecut printr-un proces de restructurare în perioada 2009-2011, iar în 2012 a revenit pe profit, cu un câştig de 21 milioane lei. Evident că dorim să majorăm aceste cifre, întrucât vrem de asemenea să ne consolidăm capitalul, prin reinvestirea profitului, pentru care am obţinut deja sprijinul acţionarilor. Este de aceea cu atât mai important ca şi în acest an să continuăm tendinţa de anul trecut, astfel că profitul ar trebui să ajungă la 30-35 milioane de lei, conform bugetului. Însă acest an va fi mai mult dedicat plantării seminţelor, cu scopul de a obţine rezultate şi mai bune în 2014 şi 2015“.
COMMENTS