Dacă aștepți un prieten, un coleg sau ai o programare la doctor, cât timp crezi că trece înainte să îți verifici telefonul – două minute? Trei? Un experiment desfășurat pentru Kaspersky Lab, de către Universitățile din Würzburg și Nottingham-Trent, a arătat că participanții lăsați singuri într-o sală de așteptare au așteptat, în medie, doar 44 de secunde înainte de a-și lua smartphone-ul. Bărbații nu au rezistat nici măcar jumătate din acest timp, așteptând, în medie, doar 21 de secunde, comparativ cu femeile – 57 de secunde.
Pentru a studia mai departe relația noastră cu dispozitivele digitale, după 10 minute, participanții au fost rugați să spună cât timp cred că a trecut înainte de a lua telefonul. Cei mai mulți au spus că a durat între două și trei minute, ceea ce denotă o neconcordanță semnificativă între percepție și comportamentul real.
Comentând aceste rezultate, Jen Binder, de la Universitatea din Nottingham Trent, a spus: “Experimentul sugerează că oamenii sunt mult mai atașați de aceste dispozitive decât conștientizează și că a devenit ceva natural să te îndrepți către smartphone atunci când rămâi singur cu el. Nu mai așteptăm, pur și simplu. Caracterul imediat al informațiilor și al interacțiunilor oferite prin intermediul dispozitivelor inteligente le fac mai degrabă un camarad digital și o conexiune cu lumea exterioară decât o piesă de tehnologie.”
Cercetări suplimentare, efectuate de cele două universități, arată că această nevoie de a ne verifica telefoanele ar putea fi rezultatul unei temeri că am putea pierde ceva (FOMO – fear of missing out) atunci când nu suntem online. Într-un sondaj conex, participanții care își foloseau telefoanele mai mult au admis că au un nivel mai mare de FOMO.
“Cu cât participanții își folosesc telefonul mobil mai mult, cu atât crește temerea că ar putea să piardă ceva atunci când nu îl accesează. E greu de spus care dintre acțiuni o intensifică pe cealaltă – își folosesc oamenii telefonul mai mult pentru că le este teamă ca ar putea rata ceva sau se tem că ar putea rata ceva tocmai pentru că îl folosesc atât de mult?”, continuă Astrid Carolus, de la Universitatea din Würzburg.
Studiul a arătat, de asemenea, că, pe măsură ce ne folosim telefonul mai mult, devenim mai stresați. Dar, în mod surprinzător, atunci când participanții au fost întrebați despre gradul lor de fericire, în ansamblu, nu a fost nicio diferență între cei care folosesc telefonul mai mult și cei care îl folosesc mai puțin. Astfel, stresul cauzat de folosirea smartphone-ului nu pare să aibă un impact semnificativ asupra stării noastre, în ansamblu.
În timpul celor 10 minute de așteptare, participanții și-au folosit smartphone-ul, în medie, aproape jumătate din timp (cinci minute). Așa cum arătase o cercetare Kaspersky Lab anterioară, ne bazăm foarte mult pe dispozitivele mobile, folosindu-le ca o extensie a creierului nostru, astfel încât să nu mai fim nevoiți să ținem minte anumite lucruri.
“Smartphone-urile sunt parte integrantă din viața noastră, tocmai de aceea, uneori, tindem să le considerăm un privilegiu de la sine înțeles. Faptul că le avem mereu în preajmă ne face să uităm cât de valoroase sunt, de fapt, datorită amintirilor și altor informații pe care le păstrează”, spune David Emm, Senior Security Researcher la Kaspersky Lab. “Dar ele nu sunt valoroase doar pentru noi, ci și pentru infractori. Dacă informațiile noastre personale sunt compromise, în urma furtului sau a unui atac malware, riscăm să pierdem legătura cu prietenii și cu anumite surse de informații.”
În ultimii doi ani, Kaspersky Lab a studiat efectele sociale ale vieții digitale și modul în care oamenii pot deveni vulnerabili la infracționalitatea cibernetică. Pe site-ul amnesia.kaspersky.com este disponibil un rezumat al rezultatelor.
COMMENTS