Variațiile fiscale importante în 57 de jurisdicții, inclusiv România, de ordinul milioanelor de euro, în cazul transferului afacerilor de familie între generații înseamnă pentru multe afaceri de familie că existența și dezvoltarea business-ului pe termen lung depind de o bună planificare a transmiterii activelor comerciale sau chiar a averii familiei de la o generație la alta.
Aceasta este concluzia celui mai recent studiu KPMG Private Enterprise Global Family Business Tax Monitor realizat în 57 de țări. Raportul relevă importanța monitorizării sistemului fiscal și evoluției acestuia de către afacerile de familie cu prezență în mai multe jurisdicții, astfel încât să poată diminua potențialele efecte negative. România, dar și alte tări, ca de exemplu Polonia, Slovacia, Elveția, Noua Zeelandă și Australia, nu impozitează transferul între generații, încurajând, astfel, continuarea afacerii și reinvestirea fondurilor pentru susținerea și dezvoltarea afacerilor.
Cu tot mai multe afaceri de familie dispersate geografic, diferențele fiscale între jurisdicții în cazul transferurilor pe parcursul vieții (prin donație) și/sau la decesul proprietarului (prin moștenire) pot genera implicații la nivelul planurilor de succesiune și pot necesita planificare fiscală. Ediția 2023 a Global Family Business Tax Monitor evidențiază, printre altele, discrepanțele mari în materie de tratament fiscal și reflectă provocările cu care se confruntă afacerile de familie.
Studiul arată că, la nivel global, Coreea de Sud, Franța, SUA și Regatul Unit impun cele mai mari cote de impozitare pentru transferul prin moștenire al unei afaceri de familie evaluate la 10 milioane EUR, înainte de aplicarea unor scutiri sau deduceri fiscale.
Chiar și după aplicarea unor scutiri sau deduceri fiscale, Africa de Sud își păstrează un loc fruntaș din punct de vedere al sarcinii fiscale în cazul moștenirilor evaluate la 10 milioane EUR, urmată de Canada și Japonia. Pentru moștenirea afacerilor de familie evaluate la mai mult de 100 de milioane de euro, cea mai scumpă jurisdicție din punct de vedere fiscal este Coreea de Sud, iar, după aplicarea unor scutiri sau deduceri fiscale, Africa de Sud și SUA ocupă locul al doilea și al treilea.
Pentru transferul realizat pe parcursul vieții (donație) a unei afaceri de familie evaluată la 10 milioane de euro, Venezuela are cel mai ridicat nivel de taxare la nivel global (înainte de aplicarea unor scutiri sau deduceri fiscale), urmată de Spania, Coreea de Sud și Franța. După aplicarea unor scutiri sau a unor deduceri fiscal însă, locurile doi și trei sunt disputate de Africa de Sud și Japonia. Situația este similară și în cazul întreprinderilor de familie evaluate la 100 de milioane EUR înainte și după aplicarea unor scutiri sau deduceri fiscale.
”În general, teoria economică spune că neimpozitarea sau impozitarea cu o cotă redusă poate fi o metodă de atragere și retenție a antreprenorilor și de creare, adăugare a valorii la nivel local. Pentru că sarcinile fiscale mai mici ar putea încuraja afacerile de familie să își continue activitatea, să se dezvolte și să reinvestească profitul în generarea de inovație, de noi locuri de muncă și atragerea de talente. De aceea, locul în care alegi să îți dezvolți afacerile contează foarte mult și nu doar din perspectiva fiscală, ci și din perspectiva cadrului juridic”, declară René Schöb (foto), Partener, Head of Tax & Legal, KPMG în România.
”În România, transferul afacerilor (al acțiunilor) prin moștenire ori donație nu este considerat venit impozabil atunci când este realizat către membri din noua generație a familiei. Chiar dacă legislația fiscală din România legată de transferul afacerii este favorabilă, acest lucru nu este suficient pentru o planificare fiscală sustenabilă. Un eventual transfer al afacerii de familie trebuie să ia în considerare și legislația altor jurisdicții în care se desfășoară poate o parte a activitășii economice, sau mai ales trebuie să țină cont și de situația fiscală a beneficiarilor – i.e. în cazul unor membri de familie care nu locuiesc în România și care sunt rezidenți fiscal ai unui alt stat”, explică Daniel Jinga, Associate Director, Consultanță Fiscală, KPMG în România.
Raportul a fost o sursă de referință pentru planificarea fiscală a afacerilor de familie timp de aproape un deceniu, oferind termeni de comparație pentru nivelul obligațiilor fiscale între jurisdicții pentru transferul afacerilor de familie pe parcursul vieții proprietarilor, inclusiv prin retragere, sau prin moștenire.
Studiul KPMG arată că sunt implementate modificări fiscale în multe jurisdicții în privința transferurilor de afaceri. În Belgia, jurisprudența fiscală recentă a stabilit că anumite activități din spectrul imobiliar, care depășesc zona simplei administrări a bunurilor, pot fi considerate „activitate economică”, aceasta fiind una dintre condițiile de bază pentru aplicarea unui tratament fiscal favorabil. În Țările de Jos, politica fiscală a guvernului pentru anul 2023 vizează și reevaluarea schemei de succesiune a afacerilor pentru a exclude imobilele închiriate, ceea ce va însemna aplicarea unei cote de impozitare standard în cazul acestor tipuri de imobile. De asemenea, este dezbătută și reducerea procentului de 83% pentru scutirea pe donații și moșteniri, ceea ce ar putea genera majorarea impozitului datorat în momentul transferului către generația următoare. Rezultatul acestui proces va fi inclus, probabil, în măsurile adoptate pentru anul 2024.
În Japonia, există o propunere recentă de revizuire a sistemului actual de impozitare a succesiunii pentru a integra mai bine taxele pe moștenire, cadouri și donații. În plus, propunerea include și ajustarea cuantumului deducerilor aplicabile în cazul transferului afacerilor de familie.
”România oferă condiții favorabile și oarecum stabile în cazul transferului afacerilor de familie prin donație și/sau moștenire. Cu toate acestea, la nivel internațional, subiectul este în curs de revizuire. De exemplu, într-un studiu prezentat în iulie anul trecut, Comisia Europeană a recomandat statelor membre să revizuiască cadrul fiscal aplicabil moștenirilor și donațiilor. În consecință, întreprinderile de familie trebuie să urmărească îndeaproape evoluțiile legislative din toate jurisdicțiile în care își desfășoară activitatea sau în care locuiesc beneficiarii acestor afaceri de familie”, conchide René Schöb.
COMMENTS