La baza stabilirii salariului minim pe economie stau motive sociale și economice. Din acest motiv, nivelul salariului minim variază de la țară la țară. Încă din 2017 sindicatele au agreat la nivelul Uniunii Europene promovarea unui salariu minim armonizat european care să fie setat la 60% din salariul național median sau 50% din salariul mediu național. Această propunere, care constituie standardul internațional pentru un salariu minim adecvat a fost inclusă și în Directiva 2041 privind adecvarea salariului minim din Uniunea Europeană, care va intra în vigoare începând cu 15 noiembrie al anului în curs. Ca urmare, fiecare stat membru ce folosește salariul minim legal va trebui să urmeze o procedură de stabilire, monitorizare și actualizare a salariului minim pe economie folosind criterii socio-economice naționale într-un cadru instituțional care să promoveze negocierea colectivă. 
În regiune toate țările au salariu minimum legal. În 2022 salariul minim național în echivalent euro a ajuns la 780 în Polonia, 721 în Cehia, 622 în România și 608 în Ungaria (Fig. 1a). În termeni relativi, salariul minim brut în România a reprezentat 40% din salariul mediu brut, doar sub nivelul din Polonia (43%), și 55% din salariul median brut, peste nivelul din toate celelalte țări (Fig. 1b). Această performanță se explică prin faptul că mult mai mulți salariați sunt sub incidența salariului minim decât în celelalte țări din regiune. În 2022 din totalul salariaților cu program complet de lucru, 36% primeau salariul minim (Fig. 1c). În toate țările, dinamica salariului minim a accelerat după 2017. În România, în perioada 2017-2022 ritmul mediu anual al salariului minim a fost similar cu ritmul salariului mediu și peste ritmurile înregistrate de celelalte țări (Fig. 1d). Parțial ritmul accelerat a fost justificat de ritmul alert al productivității muncii (produsul intern brut creat de o persoană ocupată), mai ridicat decât în țările din regiune. Totuși, doar salariile din România și salariul minim din Cehia au avansat mai rapid decât productivitatea muncii. În Polonia și zona euro salariile au avansat aproape de ritmul productivității muncii, iar în Ungaria avansul salariului minim a fost chiar sub ritmul productivității muncii. Studiile economice tind să recomande calibrarea salariilor în concordanță cu câștigurile de productivitate.
Obiectivul urmărit prin salariul minim este stimularea veniturilor lucrătorilor cu salarii mici, care să reducă inegalitatea veniturilor și să promoveze incluziunea socială. Însă, un salariu minim prea ridicat sau o dinamică a salariului prea abruptă ar putea descuraja crearea de locuri de muncă pentru cei cu productivitatea muncii redusă precum persoanele cu educație scăzută, tinerii fără experiență și ingreuna accesul lor la locuri de muncă. Pierderea acestor locuri de muncă ar crește inegalitatea de venituri și ar diminua incluziunea socială. Ce spun datele despre intrarea pe piața muncii a tinerilor sau a celor cu educație redusă care în mare parte concurează pentru posturi sub incidența salariului minim și despre inegalitatea veniturilor în economie?
Datele par să indice că intrarea pe piața muncii este descurajant de dificilă în România. În primul rând, există un număr mare de tineri care nu sunt nici pe piața muncii și nici incluși în sistemul de învâțământ comparativ cu țările din regiune (20% din tinerii cu vârsta de 15-19 ani față de 11% în celelalte țări din regiune, Fig. 2a). În al doilea rând, tinerii care sunt în căutarea unui loc de muncă au rata șomajului mai ridicată față de șomerii mai în vârstă (14% față de 5%) și cea mai ridicată față de celelalte țări din regiune (14% comparativ cu 4% în Cehia și 7% în Ungaria și Polonia, (Fig. 2b). În al treilea rând, rata șomajului celor cu educație scăzută este mai ridicată față de țările din regiune (14% față de 8% în Polonia, 12% în Ungaria și 13% în Cehia pentru populația cu educație scăzută în vârstă de 15-74 ani, Fig. 2c). În al patrulea rând, rata de ocupare a tinerilor este mai scăzută comparativ cu celelalte țări din regiune și în scădere în 2022 față de 2017 (cu 5 puncte procentuale).
Dinamica scăderii este comparabilă cu scăderea din Cehia de 4 puncte procentuale dar mai mare decât scăderea de 2 puncte procentuale din Polonia și Ungaria (Fig. 2d). Tinerii cu educație medie au rata de ocupare de 21% față de 50% în Polonia, 46% în Cehia și 43% în Ungaria. Tinerii cu educație superioară au a doua cea mai redusă rata de ocupare după Cehia (51% față de 70% în Ungaria, 56% în Polonia și 47% în Cehia). Suprinzător, tinerii cu educația cea mai scăzută au rata de ocupare cea mai ridicată (13%) față de țările din regiune (5% în Polonia și Cehia și 9% în Ungaria) dar în scădere precum în celelalte țări din regiune.
În privința inegalității de venituri există semne de îmbunătățire în 2022 față de 2017. Veniturile medii ale gospodăriilor sub incidența salariului minim au crescut cu un ritm mai rapid decât veniturile medii ale gospodăriilor din celelalte grupe de venituri (Fig. 3), atât în România cât și în celelalte țări. Prin urmare, creșterea salariului minim este benefică pentru cei care reușesc să-l obțină.
COMMENTS