Productivitatea în România, măsurată ca valoarea adăugată brută pe oră lucrată, față de media UE a crescut de la 26% în 2008 (7,7 euro pe oră față de 29,5 euro pe oră) la 44% în 2024 (20 euro pe oră față de 46 euro pe oră), femeile având o contribuție remarcabilă. Pe de o parte a crescut productivitatea în sectoarele de vârf ale economiei care se află mai aproape de frontiera cunoașterii și a tehnologiei și pe de altă parte a crescut ponderea sectoarelor de vârf în economie. Structura economiei după nivelul tehnologic și al cunoașterii cuprinde 1/ramurile industriei prelucrătoare clasificate după ponderea cheltuielilor de cercetare în valoarea adăugată în ramuri cu tehnologie înaltă și ramuri cu tehnologie joasă, 2/serviciile clasificate după ponderea personalului cu studii superioare în servicii intensive în cunoaștere și servicii neintensive în cunoaștere și 3/ramurile furnizoare de materii prime ce includ agricultura, mineritul, furnizarea energiei electrice și a apei.
Productivitatea a crescut în toate cele cinci ramuri în 2022 (Fig. 2) față de 2008 (Fig. 1). Cel mai mult în ramurile furnizoare de materii prime (de la 3 la 9 euro pe oră) și serviciile intensive în cunoaștere (de la 9 la 25 euro pe oră). Ramurile furnizoare de materii prime au rămas cele mai puțin productive atât comparativ cu celelalte ramuri cât și comparativ cu productivitatea acestor ramuri în regiune (45 euro pe oră în Cehia, 17 euro pe oră în Ungaria, 13 euro pe oră în Polonia). Serviciile intensive în cunoaștere au devenit cele mai productive ramuri din economie fiind sub productivitatea din Cehia (29 euro pe oră) dar depășind productivitatea din Polonia și Ungaria (17 euro pe oră). Serviciile neintensive în cunoaștere sunt pe locul doi ca productivitate cu 17 euro pe oră fiind apropiată de productivitatea din Ungaria (18 euro pe oră) și Polonia (16 euro pe oră), dar depășită de productivitatea din Cehia (30 euro pe oră). Productivitatea din industria prelucrătoare, atât din ramurile cu tehnologie înaltă (13 euro pe oră) cât și din ramurile cu tehnologie scăzută (14 euro pe oră) este cea mai redusă din regiune.
În ultimii 15 ani structura economiei pe cele cinci ramuri s-a schimbat: a crescut ponderea serviciilor intensive în cunoaștere de la 21% în 2008 la 33% în 2023, în principal pe seama scăderii ponderii ramurilor din industria prelucrătoare cu tehnologie joasă de la 18% în 2008 la 9% în 2023. Este cea mai dramatică schimbare din regiune. O schimbare similară de structură a fost în Cehia, dar cu o magnitudine mult mai redusă, ponderea serviciilor intensive în cunoaștere a crescut la 31% de la 29%, iar ponderea ramurilor din industria prelucrătoare cu tehnologie joasă a scăzut de la 14% la 11%. În Ungaria a crescut ponderea industriei prelucrătoare cu tehnologie înaltă cu 4pp pe seama scăderii ponderii ramurilor furnizoare de materii prime și a serviciilor neintensive în cunoaștere cu câte 2pp. În Polonia a crescut ponderea serviciilor intensive în cunoaștere cu 2pp pe seama scăderii ponderii industriei prelucrătoare de înaltă tehnologie cu 3pp.
În 2023, 43% din populația ocupată (3,3 milioane) este reprezentată de femei (Fig. 3). Ponderea este similară cu cea din Cehia și Polonia (44%) dar mai redusă decât în Ungaria (47%). În România, deși în scădere față de 2008, o pondere încă ridicată a populației ocupate feminine de 14% lucrează în industria prelucrătoare cu tehnologie joasă față de 11% în Cehia și 9% în Ungaria și Polonia (Fig.4). Ponderea populației feminine în populația ocupată în acest sector este de 46% față de 24% în Polonia, 32% în Cehia și 37% în Ungaria (Fig.3). Scăderea ponderii populației feminine ocupate în acest sector în țările din regiune față de 2008, când ponderea era apropiată de cea a României din 2023, creează așteptări pentru continuarea trendului de scădere în România.
Cea mai mare pondere a femeilor în populația ocupată se înregistrează în cele mai productive sectoare, respectiv 58% în serviciile intensive în cunoaștere și 48% în serviciile neintensive în cunoaștere. În aceste sectoare lucrează majoritatea populației feminine (68%, 2,2 milioane) egal distribuită între serviciile intensive și neintensive în cunoaștere (Fig. 4). Față de România, în țările din regiune ponderea populației ocupate feminine este mai ridicată în serviciile intensive în cunoaștere (48% în Ungaria și Polonia, și 49% în Cehia) și mai redusă în serviciile neintensive în cunoaștere (28% în Cehia, 29% în Polonia și 30% în Ungaria). Încă din 2008 în țările din regiune ponderea populației ocupate feminine era mai mare în serviciile intensive in cunoaștere și mai mică în serviciile neintensive în cunoaștere față de România în 2023. Dacă structura populației feminine din România va converge către structura țărilor din regiune așteptările sunt ca ponderea populației feminine în sectoarele intensive în cunoaștere să crească și cea din serviciile neintensive în cunoaștere să scadă. În următorii ani, migrarea probabilă a populației feminine din serviciile neintensive în cunoaștere pe de o parte și din industria prelucrătoare cu tehnologie joasă pe de altă parte către serviciile intensive în cunoaștere cu productivitate mai ridicată, după modelul țărilor din regiune, va contribui la creșterea productivității pentru întreaga economie.
Cum este distribuită populația ocupată feminină în cele patru componente ale serviciilor intensive în cunoaștere? 34% din totalul populației feminine lucrează în serviciile intensive în cunoaștere cu 2% în serviciile cu înaltă tehnologie, 2% în intermedierea financiară ș asigurări, 4% în servicii de piață intensive în cunoaștere și 25% în alte servicii intensive în cunoaștere (Fig. 5). Ponderile sunt mai mici decât în regiune în toate serviciile cu excepția serviciilor intensive în cunoaștere cu tehnologie înaltă. Ponderea femeilor în populația ocupată în serviciile cu înaltă tehnologie și în intermedierea financiară este cea mai mare în regiune (Fig. 6). În România, 35% din populația ocupată în serviciile intensive în cunoaștere cu tehnologie înaltă sunt femei față de 31% în Polonia și Ungaria, 24% în Cehia. În intermedierea financiară și asigurări 70% din populația ocupată sunt femei față de 60% în Ungaria și Polonia și 51% în Cehia. În schimb, femeile au o pondere mai mică în populația ocupată în serviciile de piață de doar 41% față de 48% în Cehia, 49% în Polonia și 51% în Ungaria. În aceste țări în 2023 față de 2008 ponderea femeilor în populația ocupată în intermedierea financiară a scăzut odată cu creșterea ponderii femeilor în populația ocupată din serviciile de piață. Este plauzibil ca în viitor România să treacă prin schimbări similare.
COMMENTS