*Mixul de profile este cel care ne ajută să mergem mai departe într-un mod foarte confortabil, pentru că, în cadrul unei bănci sunt mai multe pălării: pălăria de business, care este de fiecare dată optimistă, pălaria de risc, care este de fiecare dată pesimistă și pălăria tehnică, ce lansează mereu provocări. Cred că succesul pe care îl avem este exact datorită acestui mix și datorită faptului că în interiorul echipei First Bank am înțeles că unii fără alții nu putem. Doar ținând cont de părerile fiecăruia și ajungând să ne împărtășim proecupările și să găsim soluții la preocupările tuturor, am reușit să avem rezultate. În anul 2023 se poate vedea care din bănci sunt cu adevarat sustenabile în modelul financiar și urmăresc cu disciplină indicatorii de cost, indicatorii de neperformanță și echilibrul dintre activ și pasiv*, spune Mădălina Teodorescu, vicepreședinte First Bank.
Cum a fost anul 2022 pentru First Bank, cel puțin din punctul de vedere al celor văzute până acum și cuantificate: putem spune că greul a trecut și urmează o frumoasă poveste de creștere? Ce vă mulțumește și ce nu vă mulțumește, la ora actuală?
Anul 2022 a fost un an excepțional din perspectiva creșterii portofoliului de active al băncii, un an complicat care a început cu o neașteptată șituație geopolitică, dar care a dovedit încă o dată reziliența economiei românești. Există niște plusuri, în principal programele guvernamentale, inițiativele în zona companiilor au fost mai eficiente, iar absorbția IMM Invest a continuat, ca și în anii anteriori, cu o performanță foarte bună. Pe de altă parte, piața de retail, piața persoanelor fizice, a fost mult mai tulburată, atât de contextul geopolitic, cât și de consecințele lui economice. Trendul de creștere al dobânzilor cu siguranță a diminuat substanțial cerea de credite de către persoane fizic, a tulburat partea de normalitate în zona de lichiditate. Au existat perioade în care, din cauza impactului emoțional al Războiului, clienții s-au orientat spre retrageri, investiții inactive, în alte tipuri de economii decât până acum.
Din perspectiva creșterii dobânzilor, cred că 70-75% din creștere a fost deja absorbită. Există o diferență în timp prin acest IRCC, care este la baza creditării persoanelor fizice, pentru că un leg important de creștere va mai avea loc în primul trimestru al anului viitor. Acest leg de creștere este corelat și cu o sezonalitate care implică cheltuieli mai mari pe partea de utilități. Știm că decembrie, ianuarie și februarie sunt luni mai reci și atunci implicit zona de utilități va crește ca și pondere în cheltuiala unei familii. Dar cu siguranță cel mai greu impact a fost deja asimilat. Întârzierile la plăți, inflația mare, cresterea prețurilor, acestea arată o creștere ușoara a neperformanței portofoliilor de credite pentru persoane fizice, mai ales pe zona creditelor fără colateral, a creditelor de consum. În mare însă, după cum spuneam, undeva la 70-75% din impact a fost deja absorbit. Mai există o bucată în primul trimestru al anului viitor. Inflația pare să se fi temperat în luna octombrie, rămâne de văzut care va fi impactul pe primul trimestru.
Cu toții ne așteptam de ceva vreme la un salt al ratelor dobânzilor, indiferent că e vorba de cele active sau pasive. Puțin s-au așteptat ca ratele dobânzilor de referință precum cele din *familia* ROBOR să urce atât de sus. Care va fi noua normalitate în ceea ce privește ratele dobânzilor?
Nu aș putea să ofer o predicție privind nivelul ratelor dobânzilor. În schimb, ce aș putea să spun este că în estimările noastre am integrat o stabilizare a dobânzilor în prima jumătate a anului, după care o ușoară scădere. Nu mă aștept ca panta de scădere să fie la fel de rapidă ca și panta de creștere. Pe de altă parte, cu siguranță dobânzile vor urmări trendul inflației, iar atunci când inflația se stabilizează, se stabilizează și nivelul dobânzilor, și implicit se vor pune în funcțiune toate pârghiile ca acestea să fie scăzute. Viteza de scădere nu va fi la fel de mare ca viteza de creștere. Cu siguranță nu ne vom întoarce la nivelul ROBOR-ului de 1-2, dar nicidecum la nivelul actual.
Băncile fac o echilibristică, uneori mai ușoară, alteori mai dificilă, între costul plătit și termenul pe care atrag economii și respectiv nivelul dobânzii la care pot plasa aceste bani și termenele mult mai lungi pe care solicitanții de credit le solicită. Cât de complicat e în acest moment să menții și o marjă de eficiență mulțumitoare pentru acționari și totodată să păstrezi cadența de creditare (necesară menținerii creșterii economice, până la urmă)?
Sigur că nu există un meci perfect între activ și pasiv. Nu există instrumente de economisire pe 20 de ani, așa cum există instrumente de creditare pe 20 de ani. Pe de altă parte, fiecare bancă are o zonă de Asset & Liability Management, care, împreună cu zona de Risk & Finance, și implicit cu zona de Business, optimizează, prin diverse tool-uri oferite de Trezorerie, costul lichidității: prin swap-uri și prin diverse metode prin care se pot echilibra, cât de cât, portofoliile de activ și pasiv, atât din perspectiva termenelor, cât și din perspectiva dobânzilor fixe sau variabile. Acest cost poate fi gestionat și optimizat printr-o disciplină riguroasă, cu o monitorizare foarte atentă, atât a lichidității, cât și a portofoliilor de credite, și, desigur, cu toată creativitatea de care profesioniștii din bănci dau dovadă atunci când vine vorba de a atinge obiectivul de eficiență al acționarilor.
Sunteți unul dintre actorii care au mizat din primele clipe pe digitalizare și ați accelerat procesul imediat ce s-a întrat în noua etapă de repoziționare a băncii. Care au fost cele mai importante rezultate și la ce noutăți să ne așteptăm pe viitor?
Primul și cel mai important rezultat vine din realizarea unei platforme de intenet și mobile banking, care a fost construită de la zero, customizată pentru noi. Deci nu este o aplicație pe care am cumpărat-o ”off the shelf”, ci are un user experience, un branding adaptat brandului nostru și strategiei noastre. În spatele acestui succes a fost o echipă care de fiecare dată și-a propus să livreze, nu ce e mai bun în piața locală, ci și-au luat un etalon prin piețele internaționale și din rândul neo-băncilor. Cred că asta este cea mai mare realizare.
Cum vom păstra acest trend? În fiecare an ne-am propus ca cel puțin una sau două caracteristici ale aplicației să fie noi în piață. La momentul lansării, am avut primul proces de on boarding 100% digital, fără a intrerupe procesul pentru client. Cu siguranță vom păstra acest obicei. O altă ambiție a fost, pe partea de digitalizare, ca de fiecare dată să începem cu noi: am început cu partea de robotizare internă, procese interne pe care le-am testat noi înșine. După ce am învățat din propria noastră experiență care sunt plusurile, minusurile și provocările la momentul lansării unei tehnologii noi, am ieșit către clienți cu platforme digitale.
Tot referindu-ne la noul drum, sub brand First Bank, ați afirmat de multe ori că e importantă în această piață calitatea activelor: cum ați caracteriza actuala echipă formată în bancă? Ce vă unește, ce vă face să mergeți înainte cu optimism, chiar și atunci când vremurile sunt tulburi?
Cred că mixul de profile este cel care ne ajută să mergem mai departe într-un mod foarte confortabil, pentru că, în cadrul unei bănci sunt mai multe pălării: pălăria de business, care este de fiecare dată optimistă, pălaria de risc, care este de fiecare dată pesimistă și pălăria tehnică, ce lansează mereu provocări. Succesul pe care îl avem vine exact datorită acestui mix și datorită faptului că în interiorul echipei First Bank am înțeles că unii fără alții nu putem. Doar ținând cont de părerile fiecăruia și ajungând să ne împărtășim proecupările și să găsim soluții la preocupările tuturor, am reușit să avem rezultate. Asta este mândria noastră, faptul că ne dăm mereu seama că acele profile creative, fără cele analitice, fără cele de risc, nu pot ajunge singure la rezultatul final. Este o conștientizare perfectă a unui lucru în echipă, ca într-un puzzle, atunci când îți dai seama că degeaba ai o poză frumoasă, dacă nu ai rama, sau daca îți lipsește chiar și cea mai mică piesă. Modul în care lucrăm în echipă și modul în care ne respectăm abilitățile, chiar dacă ele sunt complementare, ne duce la rezultatul pe care îl avem astăzi.
Vorbind de vremuri tulburi: analiștii se întrec în pronosticuri – ba e recesiune, ba nu mai e, ba parcă ar fi dar ar fi scurtă și fără amplitudine. Cum percep băncile aceste declarații și cum se simte suflul economiei din interiorul băncii?
Credem că România va avea încă o etapă peste care va trece cu mai multă ușurință decât piețele din Europa de Vest, în principal datorită combinației foarte agile de măsuri guvernamentale, într-un mediu economic rezilient. Din perspectiva aceasta considerăm că România va trece mai ușor peste perioada următoare și peste această criză în care poate anumite țări, și chiar Europa, vor trece prin recesiune. Credem într-o creștere economică mult mai temperată pentru anul 2023, față de anii anteriori. Pe de altă parte, vedem o revenire mult mai puternică și credem că lucrurile acestea se vor întâmpla din mai multe motive. Primul ar fi că există geopolitic interese economice pentru țările mature din Europa Centrala și de Vest să-și găsească piețe de livrare mai apropiate geografic, pentru a nu se confrunta la fel ca în timpul Covidului, cu probleme pe partea de supply chain. România este avantajată prin proximitatea față de aceste piețe mature din Europa. Programele guvernamentale care s-au implementat, cum ar fi subvențiile la energie, toate măsurile care au fost luate prin programele IMM Invest, Exim Covid și programul Exim în cadrul Ucraina, au fost uneori mai rapid aplicate decât în țările mature.
Tot la capitolul variațiunilor declarative, ba crește NPL, ba nu crește: cifrele la 9 luni arată niște minime cândva inimaginabile. Cui se datorează a cestă situație foarte bună? Au învățat băncile să manageriezemai bine eligibilitatea clientului și au preîntâmpinat astfel trandormarea creditelor în neperformante? Mai e posibil să ajungem vreodată la un NPL de două cifre, al nivel sistemic?
Sunt două aspecte ce pot explica această siutație. Primul este rigurozitatea cu care supravegherea băncilor este astăzi făcută, care este net superioară exercițiilor anterioare și mult mai strâns monitorizată, datorită cu stress-test-urilor aplicate într-un context economic nefavorabil, într-un mod prea proactiv. Este și meritul băncilor, care au învățat să gestioneze atât partea de recupereare, cât și partea de adresare proactivă a problemeleor clienților, într-un mod mult mai eficient. În plus vine și experiența forței de vânzare, care reușește cumva să păstreze un contact mult mai disciplinat și regulat cu clienții, preîntâmpinând eventuale situații, care pot fi adresate într-un stadiu incipient față de o reacție ulterioară unui fapt consumat.
Se vorbește mult de educație financiară, un proces despre care mereu am spus că trebuie să înceapă d ela consultantul bancar, fie el fizic, fie virtual. Ce face First Bank pe acestă linie, cum contribuie la efortul sistemic ale cărui rezultate se cam lasă așteptate?
Personal nu cred în noțiunea de educație financiară. Cred că trebuie să înțelegem că nivelul de maturitate și de înțelegere al pieței urmează nivelul de maturitate și de înțelegere de a explica și a transmite mai departe, corect și coerent, detalii despre produse și servicii clienților de la nivelul front line. Nu sunt o mare susținătoare a workshop-urilor sau teoriilor ținute, poate uneori cu un efort prea mare, atât financiar, cât și de resursă umană. Cred cu tărie că ceea ce avem de făcut este să înțelegm că responsabilitatea înțelegerii corecte a unor procese sau produse bancare ține de front line și noi trebuie să investim în oamenii care se duc la clienți, care le propun soluții de finanțare corecte și adaptate nevoilor lor.
Cum considerați că va închide First Bank bilanțul anual, față de ceea ce v-ați propus pe principalele capitole? Dar sistemul bancar, per ansamblu? Cum se întrevede 2023, atât pentru First Bank cât și pentru sistemul bancar?
First Bank va marca un profit peste așteptările bugetate inițial. Va fi un an excepțional din perspectivă financiară pentru întreaga industrie, mai ales cu trendul în care ratele dobânzilor au crescut. Costul utilității, cel puțin pe prima jumătate de an, a venit cu un cost ca anul trecut, când dobânzile erau foarte jos. Deci, anul acesta, rezultatul financiar al industriei bancare va fi excepțional. Totuși, aceeași situație nu se va mai repeta. Va fi un efect invers pentru 2023, atunci când se intră în an cu un cost al lichidității net superior anului anterior, și evident cu niste marje de dobânzi în zona de credite, cu un cost al creditului care trebuie să țină cont de capabilitățile clientului și de puterea de absorbție a costului finanțării. Este vorba despre un balans echilibrat, între o profitabilitate sub presiunea băncilor din perspectiva veniturilor din dobânzi la credite, versus capacitatea și posibilitatea de absorbție a acestor costuri și de sustenabilitate a activității economice, care, dacă nu facem acest balans, se va transforma într-un alt cost pentru bancă, și anume costul creditelor neperformante. Cred că anul 2023 nu va fi la fel de bun ca anul 2022, dar cu siguranță în anul 2023 se poate vedea care din bănci sunt cu adevarat sustenabile în modelul financiar și urmăresc cu disciplină indicatorii de cost, indicatorii de neperformanță și echilibrul dintre activ și pasiv.
COMMENTS