În procesul de dezvoltare şi integrare, pieţele de capital din ţările Europei Centrale şi de Est întâmpină obstacole diferite de cele întâlnite de pieţele din ţările Europei de Vest. Studiul privind pieţele de capital din Europa Centrală şi de Est, realizat de CFA Institute a ajuns la concluzia că în procesul de dezvoltare şi integrare, pieţele de capital din ţările Europei Centrale şi de Est întâmpina obstacole diferite de cele întâlnite de pieţele din ţările Europei de Vest.
CFA Institute a realizat studiul privind pieţele de capital din Europa Centrală şi de Est (ECE) cu scopul de a înţelege provocările pieţelor în ceea ce priveşte cadrul de reglementare şi supraveghere. La studiu au participat profesionişti în finanţe, deţinători ai charterului CFA din regiunea ECE.
Studiul releva un apel puternic din partea participanţilor din ECE pentru o centralizare sporită a supravegherii pieţelor financiare precum creşterea şi întărirea puterilor de supraveghere a Autorităţii Europene pentru Valori Mobiliare şi Pieţe (ESMA): 67% din participanţi sunt de acord că surpavegherea ar trebuie să fie mai centralizată.
Totodată, 43% din respondenţi sunt de părere că fragmentarea actuală a pieţelor de capital şi nivelul redus al lichidităţii pieţelor din ECE pot fi adresate prin armonizarea regulamentelor şi supravegherii în pieţele ECE.
De asemenea, aproximativ 30% dintre respondenţi cred că o reglementare mai relaxată în pieţele lor de capital ar îmbunătăţi lichiditatea şi ar facilita formarea de capital.
Printre principalele obstacole în calea dezvoltării pieţelor de capital, oferta redusă de acţiuni/obligaţiuni este menţionată de 50% din participanţii la studiu iar cererea redusă din partea investitorilor de retail este menţionată de 37% dintre aceştia.
“O supraveghere centrală rezonabilă şi aplicarea aceloraşi reguli în diversele pieţe ar reduce costul de a înveşti şi ar creşte investiţiile străine directe, furnizând astfel mult aşteptatul capital străin în pieţele care suferă de lichiditate scăzută,” consideră participanţii la studiu.
Un alt participant la studiu spune că “lichiditatea şi diversitatea instrumentelor (lipsa acestora de fapt) sunt problemele reale”.
Alte obstacole identificate sunt: amentinarile afectării sistemelor private de pensii, incertitudinea politică, politicile fiscale incerte, lipsa încrederii în emitenţi, interferarea Guvernului în activitatea companiilor listate, lipsa transparenţei, nivelul redus de educaţie financiară şi lipsa instrumentelor derivate.
De asemenea, modul în care sunt implementate directivele europene reprezintă un obstacol major pentru pieţele ECE.
“Politica de „aceeaşi mărime pentru toţi” la nivelul ţărilor Europene este împovărătoare pentru piaţa românească mai puţin dezvoltată şi mai puţin lichidă precum şi pentru jucătorii implicaţi în aceasta. Efortul de implementare a cadrelor noi de reglementare precum Market Abuse Regulation (MAR) şi Markets în Financial Instruments Directive II (MIFID II) este mare pentru companiile de investiţii româneşti şi a început să se reflecte în consolidarea sectorului, ca urmare a ieşirii unor firme de investiţii din piaţa”, a declarat un participant la studiu.
Atenţie deosebită este acordată fondurilor de pensii că furnizori relevanţi de capital şi piloni de stabilitate a pieţelor financiare. Mai mult, având în vedere faptul că fondurile private de pensii sunt principalii investitori instituţionali pe piaţa de capital, punerea în discuţie a viitorului fondurilor private de pensii creşte semnificativ incertitudinea pe pieţele financiare locale şi constituie o frână în dezvolatarea viitoare a acestora.
Întrebat care crede că este cea mai bună abordare a reglementatorilor pentru a creşte activitatea pe piaţa de capital, un participant la studiu declară că “Este nevoie de flexibilitate în politica de investiţii a fondurilor de pensii: în prezent în România nici nu pot face hedging pentru riscul de rată a dobânzii. Este nevoie de asemenea de sprijin deschis pentru sistemul de pensii private, unul dintre pilonii lichidităţii pe piaţa de capital şi o „victimă” a măsurilor administrative a factorilor de decizie din România şi din regiune”.
Acelaşi participant spune şi că „Recunoaşterea certificării CFA şi promovarea deschisă a profesiei în investiţii ar fi un mare plus pentru clienţii individuali, cel puţin în creşterea încrederii şi a înţelegerii în ceea ce priveşte pieţele de capital şi în creşterea activităţii şi a lichidităţii”.
Un alt participant din Polonia, referindu-se la impactul reformei fondurilor private de pensii avute asupra pieţei de capital poloneze, declară: „Pe scurt, aceasta reforma a sistemului de pensii private a forţat toate fondurile de pensii să vândă din active, aşa că bursa a sângerat pentru câţiva ani, lipsind puterea de cumpărare a acestora. Companiile au stat şi ele subevaluate timp de câţiva ani, iar investitorii de retail şi-au pierdut încrederea în piaţă de capital”.
Măsurile care ar putea dezvolta pieţele de capital menţionate de participanţi sunt: dezvoltarea fondurilor de pensii private, acordarea de deductibilităţi pentru economisire prin fonduri de pensii facultative şi prin piaţa de capital, dezvoltarea pieţelor de instrumente derivate, crearea de facilităţi pentru furnizorii de lichiditate/market makeri, privatizarea companiilor de stat prin piaţa de capital, dezvoltarea bazei locale de investitori instituţionali şi mai multă stabilitate în mediul de reglementare.
COMMENTS