-
Impozitele indirecte raportate la consum sunt încă extrem de importante, practicile de colectare devin mai stricte
-
Aspecte pozitive cu privire la facturarea online
-
Costul total cu salariile la nivel de angajatori este încă aproape de nivelul de 160% din salariul net; România este încă sub acest prag
-
Rata de impozit pe profit diferă, cea mai mare diferență depășind 20 de puncte procentuale
-
Uniunea Europeană a luat măsuri pentru a limita concurența fiscală şi a preveni evaziunea fiscală
A apărut cea de-a șaptea ediție a Ghidului fiscal MAZARS pentru Europa Centrală şi de Est (ECE). Raportul privind regimurile fiscale actuale din ECE cuprinde 22 de țări: include țările din Grupul de la Visegrád, Europa de Sud-Est, Rusia, Ucraina şi Țările Baltice. Scopul său este acela de a ajuta investitorii să compare factorii fundamentali ai competitivității.
“Ghidul fiscal pentru ECE oferă o imagine de ansamblu a sistemelor fiscale din regiune. Se poate observa că România este competitivă din perspectiva costurilor fiscale pentru angajatori, comparativ cu Ungaria sau Republica Cehă.
Întrucât impozitul pe venit se bazează pe cota unică de 10%, sistemul fiscal din România este de asemenea competitiv în cazul cetățenilor străini care devin rezidenți fiscali români, dar rămân înrolați în sistemul de contribuții sociale din alte state membre UE ce aplică un plafon al bazei de impozitare sau un sistem progresiv specific.” – spune Edwin Warmerdam, Partener, coordonator al departamentului de consultanță fiscală în cadrul Mazars România.
Impozitarea angajaților
În general la nivelul ECE, nivelul impozitelor şi contribuțiilor aplicabile veniturilor din salarii continuă să scadă, cu excepția Macedoniei şi a Lituaniei, unde a fost introdus un impozit progresiv, care crește povara fiscală asupra persoanelor fizice.
Croația şi Lituania au crescut pragul de impozitare pentru cota minimă de taxare, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv pentru angajați.
Costul total cu salariile al angajatorilor din regiune se situează, în medie, încă în apropiere de 160% din salariul net. România a rămas stabilă în comparație cu perioada 2017/2018 în ceea ce privește povara fiscală pentru activități salariale.
Sistemul de contribuții sociale a fost complet reformat în România şi Lituania. Astfel, deși povara fiscală în termeni relativi a rămas în mare neschimbată, aceasta a fost transferată în mare parte către angajat.
TVA
Guvernele se bazează în continuare și au în vedere creșterea consumului privat, impozitele pe consum, şi din taxa pe valoare adăugată, atunci când își planifică veniturile fiscale. Valoarea medie a TVA la nivelul țărilor ECE este aproximativ 21%; Rusia a mărit cota cu 2 puncte procentuale. Valorile de 25% şi 27% în Croația şi Ungaria sunt ridicate, comparativ cu restul țărilor din regiune. Se așteaptă o scădere cu 1 punct procentual în Croația anul viitor.
Guvernele încearcă să combată practicile de evaziune fiscală cu ajutorul tehnologiilor digitale. Scopul este de a monitoriza procesele de vânzări, descoperind astfel tranzacțiile neimpozitate şi scăzând frauda fiscală. În 2018, Ungaria a introdus facturarea online, iar primele reacții au fost favorabile. Se așteaptă ca soluții similare să fie aplicate în întreaga regiune.
Impozitul pe profit
Cotele de impozit pe profit diferă în țările din regiune: între cea mai ridicată (Germania, 33%) şi cea mai scăzută (Ungaria şi Muntenegru, 9%) există o diferență de mai mult de 20 de puncte procentuale. Însă, limitele competitivității fiscale revin progresiv în atenție: numai Grecia a redus cota de impozit pe profit (cu 1%) începând cu 2019. Polonia a introdus o cotă preferențială redusă de 9% pentru contribuabilii mici. Cota medie a impozitului pe profit în regiune este în jur de 17%.
Uniunea Europeană a depus eforturi susținute pentru a limita competiția fiscală şi a combate tehnicile de evaziune fiscală. Directiva Anti-evaziune fiscală (ATAD) a fost implementată de Statele Membre începând cu 1 ianuarie 2019. Aceasta stabilește, de exemplu, limitele de deductibilitate a dobânzilor plătite pentru instrumente de finanțare, unificarea prevederilor pentru tranzacții offshore şi, de asemenea, reprezintă sursa pentru transpunerea viitoare a impozitării la ieșirea/plecarea din țară.
Toate țările ECE cu scheme clasice de impozitare a profitului permit ca pierderile înregistrate în anii anteriori să fie reportate și folosite pentru compensarea cu profiturile din anii ulteriori (în general, 5-7 ani). Numai 6 dintre aceste țări permit reportarea pierderilor fără limită de timp.
Statele din regiune încă tind să impună impozite cu reținere la sursă pentru plățile de dobânzi, dividende şi redevențe (la cota de 15% sau chiar 19-20%). Lituania, Estonia şi Ungaria continuă să nu impună impozitarea cu reținere la sursă pentru câștigurile de capital. În două treimi din regiunea ECE, contribuabilii au voie să pregătească situații financiare separate bazate pe IFRS şi să le folosească pentru stabilirea impozitelor datorate. În mai mult de jumătate din țări, sistemul fiscal încurajează activitățile de cercetare şi dezvoltare (R&D). Slovacia, Serbia şi Polonia au luat recent măsuri în acest sens, în timp ce în România diverse facilităţi fiscale specifice acestor activităţi au fost implementate deja cu câţiva ani în urmă.
Începând cu anul 2019, consolidarea fiscală în scopul impozitului pe profit este posibilă şi în Ungaria, similar în Austria, Polonia şi Bosnia şi Herțegovina. Rusia ia măsuri pentru eliminarea sistemului de consolidare fiscală.
Prețuri de transfer
Inițiativa BEPS („erodarea bazei de impozitare şi transferul profiturilor”) a OCDE a atras atenția asupra tranzacțiilor intra-grup transfrontaliere. Normele pentru stabilirea prețurilor de transfer au fost deja introduse în sistemele de impozitare ale aproape tuturor țărilor implicate, cu excepția Muntenegrului şi a Macedoniei (iar în Bulgaria, documentația privind stabilirea prețurilor de transfer poate fi elaborată numai la cererea specifică a autorității fiscale). Obligațiile privind documentația aferentă au suferit recent modificări. Obiectivul fundamental al raportării pentru fiecare țară în parte impusă de OCDE (CBC-R) este acela de a promova transparența oferind autorităților fiscale locale informațiile necesare pentru evaluarea riscurilor fiscale. În ultimul an, contribuabilii din regiunea ECE au trebuit să participe activ la lansarea sistemului de raportare CBC.
COMMENTS