Mesajul tinerilor: Bucureşti, ne dorim să creşti!

„Vrem o capitală dinamică, creativă şi care să fie bine ancorată în harta internaţională. Vrem siguranţă, protecţie, infrastructură, logistică. Vrem mai puţină poluare şi mai multe spaţii verzi.

Vrem mai mulţi turişti străini care să admire frumuseţile oraşului.Vrem să vedem spaţii exploatate corespunzător.Vrem implicarea instituţiilor publice în activităţi care să schimbe faţada tristă a capitalei.Bucureşti, noi vrem ca tu să creşti!”

Asta au clamat „vocile” participanţilor la evenimentul „Bucureşti – Capitală Europeană” organizat de Fundaţia CAESAR în colaborare cu GEA Strategy and Consulting.

Sigur, toate cele menţionate ar putea lua cu uşurinţă forma discursurilor politice de care ne-am tot săturat de-a lungul timpului şi, cei mai pesimişti dintre noi ar spune că oricum totu-i zadarnic, căci noi nu vom mai vedea schimbarea.

Dar observăm că lucrurile nu sunt chiar atât de sumbre şi dovadă stau realizările celor care „fac ceva pentru Bucureştiul nostru” şi implicit pentru ţara noastră, iar conferinţa cu pricina a avut scopul de a-i pune laolaltă pe o parte dintre aceştia cu scopul de a arăta că SE POATE.

Aşadar, evenimentul a debutat cu discursul lui Sebastian Burduja, Fundaţia CAESAR care a ţinut să sublinieze importanţa reunirii şi aducerii în Bucureşti a tinerilor români care au văzut şi au trăit experienţa marilor centre urbane, astfel încât aceştia să poată aplica, susţinuţi de cei cu experienţa locului cele mai bune practici de creştere şi dezvoltare. Şi,  Sebastian nu s-a limitat doar la a sublinia acest lucru, ci împreună cu alţi tineri dispuşi să-şi asume responsabilitatea schimbării au creat LSRS (Liga Studenţilor Români din Străinătate) şi Fundaţia CAESAR, „Vreau ca Bucureştiul să fir un oraş în care se întâmplă lucruri” a declarat acesta.

Este adevărat că mişcarea în care noile generaţii îşi propun schimbarea este vizibilă, însă este necesară conştientizarea faptului că asumarea aceasta nu dă roade pe termen scurt, trebuie să aşteptăm şi să ne implicăm la rândul nostru pentru această cauză.

„Faptul că încă ne pasă înseamnă că există undeva în adâncul nostru întrebarea: Ce facem noi pentru Bucureştiul nostru?” a spus Dragoş Pîslaru, GEA Strategy and Consulting în urma discuţiilor cu privire la măsurile care ar trebui luate în vederea creării legăturilor sociale din interiorul ţesutului urban.

Printre distinşii invitaţi ai evenimentului a fost şi dr. Raed Arafat, Ministerul Afacerilor Interne. Acesta a vorbit deschis despre lucrurile care conduc la insecuritatea capitalei, dar totodată despre transformarea oraşului în ultimii 8 ani: „Bucureştiul s-a schimbat mult faţă de anul 2007 din prisma dotărilor şi a echipamentelor din sistemul sanitar de urgenţă (aparatură, echipaje, număr de maşini, intervenţii mai rapide etc.), dar şi din prisma atitudinii oamenilor. Observăm mai puţine scandaluri şi mai multă iniţiativă. Procesul este destul de lent, întrucât vedem orgolii şi încăpăţânări dese din partea unora de la care ne aşteptăm cel mai puţin şi remarcăm totodată indivizi care nu doresc sub nici o formă să îşi asume responsabilităţi. Vreau să răspundem de deciziile pe care le luăm şi de modul de alocare a finanţărilor şi de asemenea vreau să înţelegem că Bucureştiul nu poate fi izolat nici de Ilfov nici de restul ţării”.

În cadrul conferinţei s-au discutat şi aspecte cu privire la dezvoltarea haotică a capitalei cu accente pe partea urbanistică: „Dezvoltarea Bucureştiului în ultimii 20 de ani s-a făcut haotic, am avut zece ani de descreştere şi restructurare urmaţi de zece ani de creştere şi dezvoltare în care polarizarea socială s-a evidenţiat. Ne dorim o capitală dinamică şi creativă, una de succes în rândul marilor oraşe balcanice, oraş poartă şi oraş punte. Pentru asta am luat iniţiativă şi ne-am pus pe treabă în vederea creării Conceptului Strategic Bucureşti 2035. ” a spus arh. Liviu Ianaşi, Asociaţia Profesională a Urbaniştilor din România.

Ulterior, în panelul Bucureştiul Competitiv s-au dezbătut subiecte precum: metodele de îmbunătăţire a traficului prin implicarea autorităţilor în reţele sociale şi a fiscalizării prin e-governance, proiectele de urbanizare ale oraşului şi nu în ultimul rând turismul.

În ordinea menţionată, George Diţă de la How to Web a propus conectarea autorităţile locale la aplicaţii care redau în timp real evenimentele. Un exemplu a fost transmiterea informaţiilor de tipul planificării lucrărilor sau intervenţiilor către Waze Google Maps, astfel încât să se diminueze blocajele din trafic.

Clara Volintiru, lector dr. ASE a susţinut facilitarea plăţilor prin intermediul online ca modalitate de creştere a colectării: „Bucureştiul are nevoie de creşterea performanţelor în zona de colectare şi informare prin intermediul e-gouvernance şi de IMM-uri creative.” a spus aceasta.

Foşti studenţi ai UAUIM precum Sabina Dimitriu, Urbasofia, Esenghiul Abdul, Space Syntax şi Tamina Lolev, Nod Markerspace au venit cu prezentări ale numeroaselor proiecte de urbanizare aflate în desfăşurare sau finalizate cu privire la dezvoltarea Bucureştiului.

Totodată Tamina de la Nod Markerspace şi Constantin Goagea de la Zeppelin au atras atenţia auditoriului prin ideea de refolosire a spaţiilor nefolosite în crearea incubatoarelor de business sau a organizării de evenimente.

Panelul s-a sfârşit într-o notă optimistă şi de mândrie la adresa generaţiei tinere creative, Alex Filip de la Travelers of Bucharest prezentând o modalitate de promovare a capitalei în unul dintre cele mai frumoase moduri. Proiectul pe care l-a dezvoltat înfăţişează părerile unora dintre străinii care vizitează Bucureştiul cu privire la capitală, dar aduce cu sine şi un City Guide numai bun pentru decoperirea frumuseţilor oraşului. Prezentarea lui înfăţişează totodată că „Micul Paris ” a fost vizitat de 1,3 milioane de turişti în anul 2014 spre deosebire de 1 milion în 2013, o crştere „frumuşică”. „Bucureştiul este un oraş de vizitat, este un oraş în care să trăieşti, să te bucuri şi să te dezvolţi” a spus acesta la finalul panelului.

Aşadar, se poate, cu asumare de responsabilităţi, idei creative şi multă muncă vom crea o capitală în care oamenii să trăiască „Visul Bucureştean”.