Mihaela BÎTU, CEO, ING Bank România: Suntem văzuți drept un lider în digitalizare și în promovarea inovației în domeniul bancar

„Legat de menținerea raportului optim cost/venit, continuarea digitalizării și creșterea productivității, cu focus pe eficientizarea proceselor interne și externe, reprezintă în opinia mea calea de urmat pentru bănci. Transformarea digitală rămâne esențială pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a sistemului bancar, alături de îmbunătățirea continuă a experienței clienților. Serviciile digitale au devenit deja un standard, iar trendul digitalizării este ireversibil. În egală măsură, importanța factorului uman în relaționarea cu clienții va rămâne foarte relevantă, însă în acele aspecte unde aduce valoare adăugată, precum consultanța și sprijinul pentru nevoi complexe”, spune în interviul acordat revistei noastre, Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România.  

Cum apreciați anul 2022 din punctul de vedere al activității și rezultatelor ING Bank România? Cum a fost prima parte a anului curent, în contextul persistenței tensiunilor geopolitice și a mixului inflație-dobânzi ridicate? Prin ce a punctat recent banca la capitolul digitalizare, ING fiind unul dintre pionierii acestui domeniu?

În toată această perioadă plină de provocări, rezultatele ING au fost pozitive. Banca noastră a rămas înscrisă pe traiectoria de creștere a numărului de clienți, a volumelor de credite și depozite atrase, ceea ce s-a reflectat și în plasarea noastră pe poziția numărul patru în clasamentul bancar, cu o cotă de piață de 9% în total active bancare. Am depășit 1,7 milioane de clienți activi și rămânem fideli misiunii noastre de a face diferența pentru clienții noștri, prin serviciile bancare moderne și responsabile pe care le oferim. Totodată, suntem mândri de acțiunile întreprinse în domeniul sustenabilității, atât pentru reducerea amprentei proprii de carbon, cât și pentru facilitarea tranziției către o economie verde a clienților noștri.

Legat de digitalizare, vorbim într-adevăr despre un teritoriu unde ne-am afirmat de-a lungul timpului ca generatori de trenduri și bune practici în piața bancară. De-a lungul anilor, am urmărit în mod consecvent o strategie bazată pe inovație, digitalizare și pe atenția acordată nevoilor clienților. Nu întâmplător suntem văzuți drept un lider în digitalizare și în promovarea inovației în domeniul bancar. Dar esențială rămâne experiența pe care o oferim clienților noștri – atât în mediul digital cât și prin rețeaua fizică – și care trebuie să fie una simplă, prietenoasă, corectă și care să răspundă prompt unei nevoi reale.

În fiecare an introducem noi servicii și funcționalități, dar în paralel îmbunătățim și produsele existente.  De exemplu, anul trecut am adus în premieră în România pre-aprobarea financiară a unui credit ipotecar 100% online, direct din Home’Bank, și am creat produse dedicate segmentului tânăr de clienți. ING Young este o suită de produse dedicată copiilor și adolescenților, care are și rolul de educație financiară, pe care noi ni-l asumăm foarte serios.

Din luna martie a acestui an, clienții noștri persoane fizice au posibilitatea de a transfera și încasa bani instant, direct din Home’Bank, către și dinspre alte bănci din România participante la acest serviciu. Plățile instant sunt foarte facile și rapide, fără costuri suplimentare, fiind oferite de către ING în tandem cu posibilitatea de a efectua plăți în baza numărului de telefon către băncile înrolate în sistemul Alias Pay. Venim constant cu noutăți și în aplicația Home’Bank. Amintesc aici recent lansata funcționalitate prin care utilizatorii pot vedea unde și-au salvat datele cardurilor în mediul online sau opțiunea de personalizare a plăților. În plus, clienții noștri au posibilitatea de testare gratuită a soluției de securitate Bitdefender Total Security, pusă la dispoziție prin parteneriatul pe care l-am încheiat cu Bitdefender.

Continuăm să punem accent pe digitalizare și pe îmbunătățirea continuă a experienței de lucru cu banca, direcție perfect exprimată și de indicatorii privind utilizarea serviciului ING Home’Bank. Astfel, aproximativ 80% dintre clienții noștri persoane fizice utilizează Home’Bank, iar 85% dintre aceștia folosesc doar telefonul mobil pentru derularea operațiunilor bancare. Acest nivel excelent de adopție digitală, chiar prin comparație cu țările vestice, demons­trează deschiderea românilor către nou și inovație, un aspect foarte important pentru dez­vol­tarea întregii societăți.

Auzim din ce în ce mai des faptul că economia și sistemul bancar românesc au demonstrat și demonstrează reziliență: cum s-ar traduce aceste lucruri?

Într-adevăr, economia României și sectorul bancar au făcut față cu succes acestei perioade pline de provocări. Referindu-ne la evoluțiile macroeconomice, observăm că parcurgem o fază de încetinire economică controlată, necesară pentru reducerea inflației și a consecințelor acesteia. Însă  performanța noastră este bună comparativ cu a altor țări europene: creștere economică de 4.7% în 2022, peste media europeană de 3.5%, șomaj la un nivel scăzut, de 5.6% în 2022, un bun control al inflației, care deja este înscrisă pe un trend descrescător și cu perspectiva clară de a scădea sub 10% anul acesta. Sunt desigur și anumite dezechilibre macroeconomice care trebuie adresate cu celeritate de către guvernanți si decidenții politici, din care cel mai notabil în acest moment este deficitul bugetar. Sperăm în continuare la o creștere economică relativ robustă în acest an, de peste 2%, și nu anticipăm o recesiune. Bine­înțeles, e bine să rămânem prudenți și permanent ancorați la evoluțiile locale și internaționale, adesea impredictibile.

Un factor important care contribuie la reziliența economiei românești este bineînțeles și sectorul bancar, care din fericire este unul puternic și stabil, pregătit să facă față cu succes provocărilor sau eventualelor scenarii eco­nomice adverse. Acest lucru a fost demonstrat din plin în ultimii ani, când am trecut prin pandemie, efectele războiului din Ucraina, inflație sau potențialele efecte adverse ale falimentelor câtorva bănci regionale din SUA.

Băncile din România s-au adaptat de fiecare dată rapid la toate provocările și schimbările din ultimii ani, apărute atât în plan regional cât și global, și au demonstrat maturitate și respon­sabilitate socială. Avem un sector bancar solid, foarte bine capitalizat și lichid, cu un nivel scăzut al creditelor neperformante, și care a reușit să crească în mod susținut activele bancare în ultimii ani, în ciuda crizelor cu care ne-am confruntat.

Datele BNR arată o rată a solvabilității superioară mediei europene (21,6% în martie 2023, față de 19,4% media UE) și o rată a creditelor neperformante (2,7% în martie 2023) care se menține în categoria de risc scăzut, prin raportare la standardele Autorității Bancare Europene. Avem așadar premise bune să conti­nuăm ritmul de creștere.

Riscurile care pândesc bankingul continuă să persiste și să se diversifice (să nu uităm nici faptul că urmează un an electoral). Cum vedeți managerierea acestora cât mai eficientă? Cum pot fi ținute sub control riscurile cibernetice?

Este în natura băncilor să gestioneze eficient riscuri, indiferent care sunt acestea, iar ultimii ani au demonstrat cu prisosință capacitatea siste­mului bancar de a opera într-un mediu marcat de numeroase incertitudini și de o dinamică ieșită din comun. Ați menționat faptul că urmează un ciclu electoral, ceea ce într-adevăr poate aduce provocări sectorului bancar și nu numai. Ca de obicei, solicităm predic­tibilitate și dialog cu sectorul public, astfel încât să găsim cele mai potrivite soluții pentru problemele identificate.

Sistemul bancar dovedește deja de foarte mult timp că este un partener de încredere pentru companii și pentru consumatori, dar și pentru statul român, și că are determinarea și capaci­tatea să contribuie la modernizarea economiei și la creșterea nivelului general de bunăstare.

În privința riscurilor cibernetice, investim foarte mult și constant în securitatea sistemelor și a platformelor noastre, precum și în pregătirea personalului, și ne îmbunătățim în permanență procedurile de lucru astfel încât să răspundem în ritm alert noilor tipologii de fraude.

De exemplu, anul trecut am făcut dispo­nibilă clienților ING funcționalitatea SANB – Serviciul Afișare Nume Beneficiar, care are drept obiectiv prevenirea fraudelor în rândul clienților care efectuează plăți electronice și, totodată, reducerea tranzacțiilor eronate generate de introducerea greșită a codului IBAN al beneficiarului. Concret, atunci când transferă bani din Home’Bank către un cont deschis la o altă bancă participantă la SANB, în momentul introducerii codului IBAN, clienții ING pot vedea prenumele și inițiala numelui benefi­ciarului plății, asigurându-se astfel că banii transferați vor ajunge acolo unde trebuie și nu în contul unui potențial infractor.

În plus, pentru siguranța online a clienților, am lansat recent o nouă funcționalitate în Home’Bank, prin care utilizatorii pot vizualiza toate website-urile și aplicațiile în care sunt salvate datele cardurile lor. Este o facilitate extrem de utilă, care asigură o gestionare prudentă și eficientă a accesului comercianților la datele de card. În cazul în care nu mai doresc să efectueze plăți către aceste site-uri sau aplicații, clienții ING pot șterge ușor, direct din Home’Bank, token-ul asociat respectivilor comercianți.

La începutul acestei veri, ING și Bitdefender au lansat un parteneriat prin care clienții ING pot testa gratuit soluția Bitdefender Total Security, timp de 30 de zile. Oferta poate fi accesată direct în Home’Bank, iar ulterior clienții noștri pot achiziționa soluția de securitate la un preț preferențial. Este o acțiune menită să încurajeze utilizatorii să folosească soluții de securitate pentru a-și proteja datele și a preveni fraudele online.

Pe lângă investițiile pe care le facem în sisteme de securitate, funcționalități și produse sigure sau în pregătirea continuă a echipelor noastre de specialiști, investim și ne implicăm intens și în campanii de informare dedicate securității cibernetice și prevenirii fraudelor online. Conștientizarea clienților joacă un rol esențial în depistarea tentativelor de fraudă și prevenirea pierderilor financiare. ING este probabil cel mai activ comunicator bancar pe tema securității online și ne-am bucura să vedem o contribuție mai largă în acest sens din partea actorilor implicați.

BNR a dat o veste bună în ceea ce privește ”semaforul EBA”: suntem pe verde la toate capitolele, în condițiile în care state cu economii dezvoltate au toate culorile. Ce pot face băncile pentru a menține la nivel de ”verde” indicatori precum NPL sau cost/income?

În privința modului în care putem menține o rata a creditelor neperformance (NPL) scăzută, desigur că prudența și responsabilitatea în activitatea de creditare joacă un rol esențial. Ciclurile economice aduc în mod inevitabil și rate mai mari ale creditelor neprofitabile, dar trebuie să evităm situații ca cele din criza economică din 2009/2010, când ratele NPL la nivel de sector au depășit 20%. Multe lecții au fost învățate din aceste experiențe, atât de către bănci cât și de către clienți, ceea ce se vede deja în  modul în care sectorul nostru bancar a traversat ultimii trei ani.

Investim constant în modelele de evaluare a riscurilor de creditare, iar tehnologia și știința datelor joacă și aici un rol extrem de important. Este necesar să ne dezvoltăm în mod accelerat competențele în analiza datelor și să utilizăm acolo unde este cazul inteligența artificială. În relația cu clienții companii, este foarte importantă înțelegerea aprofundată a sectorului economic în care aceștia operează, a trendurilor locale dar și globale, contextul lor specific, și de aceea noi punem un accent deosebit pe expertiza de sector a colegilor noștri care administrează relațiile cu clienții.

Legat de menținerea raportului optim cost/venit, continuarea digitalizării și creșterea productivității, cu focus pe eficientizarea proceselor interne și externe, reprezintă în opinia mea calea de urmat pentru bănci. Transformarea digitală rămâne esențială pentru dezvoltarea pe termen mediu și lung a sistemului bancar, alături de îmbunătățirea continuă a experienței clienților. Serviciile digitale au devenit deja un standard, iar trendul digitalizării este ireversibil. În egală măsură, importanța factorului uman în relaționarea cu clienții va rămâne foarte relevantă, însă în acele aspecte unde aduce valoare adăugată, precum consultanța și sprijinul pentru nevoi complexe.

Cum abordați problema creditării și ce credeți că se va întâmpla în cea de a doua jumătate a anului curent? Ce pot face băncile pentru a nu frâna redresarea economică fragilă a României?

Din perspectivă macroeconomică, primele luni ale anului 2023 au confirmat prognozele de încetinire economică, fapt ce s-a resimțit în mod firesc şi la nivelul sectorului bancar, prin temperarea cererii de creditare, în special în segmentul creditelor ipotecare.

Pe de altă parte, credem că revigorarea creditării va veni firesc, odată cu scăderea treptată a dobânzilor şi a inflaţiei. Deja inflația este înscrisă pe un trend descrescător și anticipăm o consolidare a acestui trend pe parcursul lui 2023. O revenire a inflației sub 10% până la finalul anului, coroborată cu scăderea dobânzilor și creșterea salariilor reale ar stimula încrederea consumatorilor și a firmelor în economie, conducând la o revigorare a apetitului pentru creditare, probabil în cursul anului 2024.

Băncile continuă să își îndeplinească rolul de finanțator și partener al economiei reale. ING, de asemenea, continuă să fie deschisă către activitatea de creditare și privim cu interes orice noi propuneri de la clienții noștri. Nu avem mecanisme de frânare a creditării specifice perioadei pe care o traversăm, dimpotrivă, ne dorim să creștem portofoliul de credite acordate. Desigur, suntem ca întotdeauna prudenți și responsabili și este necesar să analizăm cu atenție impactul contextului macroeconomic asupra activității clienților noștri, însă această abordare este una firească, indiferent de ciclul economic pe care îl traversăm.

Asistăm la un mic pas în spate al ratelor dobânzilor. Totuși, BCE anunță că nu a atins vârful de creștere al dobânzii
de politică monetară pentru euro. Ce va însemna normalitate în ceea ce privește prețul banilor, unde se vor stabiliza ratele dobânzilor?

Spre deosebire de zona euro, dobânzile în lei au rămas pozitive pe parcursul ultimilor ani, ceea ce determină de asemenea un ciclu diferit de creștere și stabilizare. În cazul dobânzilor în lei, vedem deja că suntem într-o perioadă de stabilizare și chiar de ușoară scădere, ceea ce nu este neapărat și situația în cazul dobânzilor în euro. Totodată, ne așteptăm ca banca centrală să inițieze un ciclu de scădere a dobânzii cheie, atunci când trendul dezinflaționist va fi unul susținut, probabil în cursul anului 2024.

Continuăm să avem la nivel sistemic un raport credite/depozite foarte bun, mult peste cel comunitar. Cum putem convinge românii să economisească în continuare și cum pot băncile fructifica aceste sume astfel încât să nu cădem în extrema unei solvabilități excesive, dăunătoare profitabilității?

România are în prezent unul dintre cele mai scăzute niveluri de intermediere financiară din Uniunea Europeană. La finalul anului 2022, ponderea în PIB a creditării sectorului privat era de 26% în România, substanțial sub media UE de 89%. În același timp, raportul dintre credite și depozite la nivelul sistemului bancar românesc era de 66%, față de o medie de 108% în Uniunea Europeană. Pare evidentă oportunitatea creșterii gradului de intermediere financiară.

În realitate, lucrurile nu sunt așa de simple, în ciuda interesului evident al sectorului bancar de a crește portofoliile de credite acordate și de a fructifica mai bine depozitele atrase de la clienți. Sunt necesare și intervenții din partea decidenților politici, de exemplu pentru a scădea numărul companiilor care au capitaluri negative, deci nebancabile, prin posibile ajustări fiscale. Un alt element care contribuie la nivelul scăzut al intermedierii financiare este centralizarea operațiunilor de trezorerie adoptată de multe companii multinaționale. Consecința este că multe dintre finanțările obținute de către compa­niile multinaționale care activează în România sunt contractate direct de la companiile-mama, și nu de la băncile locale. Prevalența creditului comercial este de asemenea un factor care contribuie la un nivel scăzut al intermedierii financiare.

Accelerarea intermedierii financiare va putea fi susținută de creșterea economică și a salariilor, de reluarea creșterii pieței imobilare și a celei de împrumuturi ipotecare, în contextul scăderii ratei inflației și al unei evoluții favo­rabile a ratelor de dobândă. Totul pe fondul trendului de creștere a nivelului de educație financiară și al continuării investițiilor compa­niilor românesti și străine într-o economie cu perspective de creștere atractive.

Care sunt demersurile băncii pe care o conduceți pe parte de sustenabilitate? Cum vedeți tranziția sistemului bancar către GREEN? Dar a economiei României?

Sustenabilitatea este una dintre principalele direcții strategice ale grupului ING și ale ING România. Este un drum început acum mai bine de un deceniu și accelerat semnificativ în ultimii ani. Derulăm multiple acțiuni în aria de sustenabilitate, fie că este vorba despre reducerea amprentei proprii de carbon, despre implicarea socială sau despre oferirea de produse care să faciliteze tranziția către o economie sustenabilă a clienților noștri, persoane fizice sau companii.

De exemplu, ING Bank a intermediat anul trecut obligațiuni de 500 milioane de euro și a susținut credite (sindicalizate sau bilaterale) de 160 milioane de euro, continuând să aplice metodologia Terra, care are scopul de a asigura o tranziție a portofoliului de credite către economia sustenabilă.

Iar de curând, banca noastră a acordat un pachet de finanțare în valoare de 426 milioane de lei companiei RetuRO Sistem Garanție Retur­nare, pentru implementarea celui mai important proiect de economie circulară la nivel național de până acum. Suntem mândri și entuziasmați să fim parternerul financiar al RetuRO, care va aduce un progres semnificativ în reciclarea din România. Proiectul vizează recuperarea și reciclarea a peste 6 miliarde de ambalaje de băuturi anual, din plastic, aluminiu și sticlă. RetuRO va deveni operațional la sfârșitul lunii noiembrie, fiind un jalon esențial pentru atingerea țintelor de colectare și reciclare la care țara noastră s-a angajat în fața Uniunii Europene.

Continuăm să oferim soluții adaptate pentru toate liniile de business, cu scopul de a veni în sprijinul celor care vor să aibă un impact social pozitiv și real, bucurându-se totodată de stabilitate financiară. Și investim cu entuziasm în proiecte care vizează mediul și sănătatea financiară, cele două direcții strategice ale ING în domeniul sustenabilității.

Sunteți un bancher cu o experiență care excede pieței bancare: cum comentați recentele dezvoltări ala BVB și cum vedeți conlucrarea dintre piața de capital și cea bancară în folosul dezvoltării economiei? 

Experiența mea de bancher cuprinde o activitate destul de îndelungată în domeniul piețelor de capital și al consultanței de fuziuni și achiziții, și sunt așadar foarte atașată de acest domeniu. Piața de capital și piața bancară adresează în mod complementar nevoile de finan­țare ale companiilor și, desigur, coexistența acestor piețe este foarte importantă pentru dezvoltarea operatorilor economici și a societății în ansamblul său. Vedem cum listarea Hidroelectrica a generat un mare entuziasm și a adus noi investitori la bursă, ceea ce va sprijini lărgirea universului investițional, care a fost destul de limitat în trecut. Băncile sunt adesea și intermediari ai emisiunilor de acțiuni sau obligațiuni pe piața de capital, deci direct interesate în dezvoltarea acestui domeniu. În plus, piața de capital oferă pentru companii o sursă alternativă de finanțare, iar pentru persoanele fizice o oportunitate de fructificare a economiilor și de diversificare a plasamentelor. Există deci beneficii și oportunități multiple derivate din coexistența acestor două piețe financiare și privim cu încredere și entuziasm dezvoltarea lor în tandem în anii care urmează.

Ce așteptări aveți de la cea de a doua parte a anului 2023 și cum priviți 2024? 

Ne menținem optimiști în privința eco­nomiei României și a perspectivelor de dez­voltare ale țării noastre. Anul 2023 este unul foarte important pentru procesul de consolidare fiscală, care a devenit deja un imperativ. Uniunea Europeană așteaptă de la România să demons­treze progres către ținta de  de 3% deficit bugetar. Atingerea obiectivului de 4.4% deficit bugetar în acest an ar consolida încrederea piețelor, a agențiilor de rating și a Comisiei Europene în perspectivele pe termen mediu și lung ale României. Însă nu este un parcurs ușor, mai ales că multe măsuri au fost din păcate întârziate, iar nivelul colectării taxelor rămâne deficitar, ceea ce va impune probabil revizuirea cadrului fiscal. Ciclul electoral din anul 2024 va complica și mai mult situația.

Este posibil ca pe lângă sectoarele eco­no­mice care au performat în trecut și care probabil vor continua să o facă (așa cum sunt serviciile), să vedem și o accelerare în zonele vizate în principal de creșterea investițiilor publice. De pildă, creșterea investițiilor în infrastructură va putea contribui la o dinamică pozitivă în sectorul construcțiilor, care să compenseze încetinirea segmentului rezidențial. Totodată, fondurile pe care le avem la dispoziție pentru digitalizare vor ajuta la menținerea unui ritm favorabil în zona IT.

În tot acest context, o mare oportunitate a anului 2023, dar și a celor următori, este acce­sarea fondurilor europene disponibile atât în cadrul PNRR, cât și al exercițiului bugetar multianual, factor ce reprezintă o adevărată ancoră de stabilitate și dezvoltare pentru Ro­mânia, dar care necesită implementarea refor­melor asumate.

În concluzie, consider că investițiile marilor corporații și ale IMM-urilor, pe fondul men­ținerii creșterii economice, completate de inves­tițiile publice (inclusiv prin PNRR), vor genera efecte benefice pentru economie, perspectivele de dezvoltare pe termen lung ale economiei și ale sectorului bancar din România fiind clar pozitive.