*Apetitul clienților pentru servicii și produse digitale s-a menținut la cote ridicate în 2021, iar noi am adăugat noi funcționalități și produse în mediul digital, cu un real succes, cum ar fi cardurile de credit și noi produse de asigurări. 2022 și izbucnirea războiului din Ucraina au adus noi provocări și incertitudini. Suntem însă pregătiți să facem față cu bine și unui ciclu economic și financiar mai puțin favorabil și suntem de asemenea pregătiți să venim în întâmpinarea clienților vulnerabili cu soluții de restructurare sau sprijin, atunci când situația o impune* spune Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank România.
Cum apreciați că a fost anul 2021 pentru ING Bank România: ce v-a mulțumit, ce nu v-a mulțumit? Cum au fost primele șase luni ale anului curent, în contextul unor tensiuni geopolitice nemaiîntânite și a unei inflații ridicate și persistente?
Anul 2021 a fost efervescent, cererea de produse bancare a fost în creștere, pornind de la credite și continuând cu produsele de economisire și cu serviciile bancare de plăți, prin conturi sau carduri, investițiile în fonduri mutuale și așa mai departe. Apetitul clienților pentru servicii și produse digitale s-a menținut la cote ridicate, iar noi am adăugat noi funcționalități și produse în mediul digital, cu un real succes, cum ar fi cardurile de credit și noi produse de asigurări. Am reușit să ne menținem pe o traiectorie ascendentă și am continuat să oferim servicii de calitate, concentrandu-ne pe clienți și nevoile acestora.
Începutul de an 2022 a venit cu speranța revenirii la normalitate. Din păcate izbucnirea războiului din Ucraina a adus noi provocări și incertitudini, și a exacerbat criza energetică și inflația, două fenomene care au început să se manifeste anul trecut. În ultimele luni, observăm o decelerare a cererii de credite, în timp ce inflația pune presiune pe bugetele gospodăriilor și implicit asupra capacității de economisire. Deocamdată însă evoluția portofoliului de credite este una foarte bună, ceea ce nu înseamnă că nu ne așteptăm în lunile următoare la o creștere a numărului de credite neperformante, pe fondul inflației și al ratelor de dobândă crescute. Suntem însă pregătiți să facem față cu bine și unui ciclu economic și financiar mai puțin favorabil și suntem de asemenea pregătiți să venim în întâmpinarea clienților vulnerabili cu soluții de restructurare sau sprijin, atunci când situația o impune.
Mulți analiști văd la orizont un *tsunami financiar*: are sistemul bancar românesc capacitatea de a rezista? Cu ce costuri? Dar economia României?
Este incontestabil că traversăm o perioadă plină de provocări și incertitudine, însă putem fi încrezători că sistemul bancar românesc este bine pregătit pentru a face față unor scenarii economice adverse. Băncile sunt bine capitalizate, înregistrează un nivel scăzut al creditelor neperformante și sunt, de asemenea, mai mature și experimentate comparativ cu perioadele în care s-au manifestat crizele anterioare. Această stare de fapt ne permite nouă, băncile, inclusiv ING, să ne continuăm misiunea de a sprijini economia și bineînțeles clienții.
Ca perspectivă, bazându-ne pe datele actuale, credem că scenariul cel mai probabil este acela al unei încetiniri economice controlate („soft landing”), însă desigur nivelul de incertitudine este mare și vedem că fiecare zi aduce vești noi care pot schimba semnificativ prognozele macroeconomice.
BNR a publicat tabelul sintetic, semaforul EBA: avem un roșu, două galbene și cinci verzi: acel roșu vine la indicatorul raport cost/venit. Ce pot face băncile pentru a aduce acest raport sub pragul dorit de EBA și implicit de acționari – cel de 50%?
Pentru cititorii mai puțin familiarizați cu indicatorii tehnic-financiari, ar trebui să precizăm că raportul cost/venit este indicatorul cel mai des folosit pentru a evalua eficiența operațională a unei bănci. Media acestui indicator pentru sectorul bancar românesc se situează aproape de 60%, ceea ce este un nivel sub-optim, însă mai bun decât media la nivelul Uniunii Europene, de aproximativ 64%.
Băncile mari au în general o eficiență mai bună decât băncile mici, datorită faptului că masa critică în domeniul bancar este foarte importantă, date fiind complexitatea și intensitatea proceselor bancare și a necesarului de investiții. În ultimii 10 ani, băncile au adăugat noi activități și procese laborioase, în special provenite din cerințele de reglementare, dar și din nevoia de a crește standardele de securitate cibernetică, de a introduce servicii și produse digitale, iar lista poate continua.
În acest context, ne putem aștepta la continuarea consolidării pieței bancare românești, proces care s-a accelerat în anii recenți. De asemenea, creșterea automatizării proceselor bancare, inclusiv prin folosirea de tehnologii avansate, precum inteligența artificială, este nu doar oportună, ci și necesară. Iar apetitul clienților bancari pentru serviciile și produsele bancare în mediul online este în continuă creștere, ceea ce induce concluzia că numărul de unități bancare vă continua să scadă. Aceste tendințe vor conduce la sporirea eficienței, dar nu ne putem aștepta la evoluții spectaculoase într-un orizont de timp scurt sau mediu.
ING Bank a dat mereu dovadă de pozitivism și îndrăzneală în momente de criză, fapt ce i-a adus mereu câștig de cauză: e pregătită acum să facă față acestui context dificil? Cum abordați problema creditării și ce credeți că se va întâmpla în cea de a doua jumătate a anului curent? Ce pot face băncile pentru a nu frâna redresarea economic fragilă a României?
Răspunsul este da, suntem pregătiți să facem față acestui context dificil. Noi am avut de-a lungul anilor o abordare consecventă, bazată pe inovație, transparență și o experiență superioară a clienților, atât în perioadele de înflorire economică, cât și în crize. Suntem de asemenea prudenți și responsabili, iar în perioadele de turbulență economică întotdeauna am continuat să ne deservim clienții, în timp ce evident ne adaptăm și calibrăm permanent filtrele din activitatea de creditare, astfel încât să asigurăm un management adecvat al riscurilor.
În perioada următoare ne așteptăm la o încetinire a activității de creditare, în principal datorită inflației și ratelor de dobândă ridicate. Este o evoluție normală în circumstanțele actuale și ne așteptăm la o încetinire graduală, atât a activității economice, cât și a activității de creditare, care ar trebui să fie secondată și de o reducere treptată a inflației. Este important să evităm șocurile, iar băncile trebuie să își îndeplinească cu continuitate rolul de intermediere financiară și sprijin al economiei, indiferent de circumstanțe.
Concomitent, continuăm să ne sprijinim clienții vulnerabili prin consultanță și soluții personalizate, dar și prin preocuparea continuă pentru o mai bună educație financiară. De peste 5 ani, investim în două programe de educație și mentorat: Banometru, adresat persoanelor fizice având dificultăți financiare, și Startarium, pentru antreprenorii la început de drum sau cei care vor să își dezvolte afacerea.
Nu în ultimul rând, ceea ce ne-a adus întotdeauna ”câștig de cauză” este faptul că pe de-o parte suntem ancorați în prezent și luăm acțiuni adaptate la context, dar pe de altă parte ne urmăm cu consecvență strategia pe termen mediu și lung. Este o strategie care își propune să ofere oamenilor mai mult control asupra propriilor finanțe, alături de o experiență ușoară și intuitivă de banking, atât prin intermediul tehnologiei, cât și prin contactul uman. Totodată, construim la obiectivul nostru de a deveni banca pentru sustenabilitate, astfel încât să susținem tranziția către o economie verde, pentru toate liniile noastre de business.
Ce va însemna normalitate în ceea ce privește prețul banilor, într-un viitor nu prea îndepărtat? Unde se vor stabiliza ratele dobânzilor la credite și respective depozite?
Evoluția dobânzilor pe parcursul următoarelor luni va depinde desigur de măsura în care inflația se va înscrie pe un trend descrescător și, bineînțeles, nu putem ignora impactul unor potențiale șocuri globale, de natura geopolitică sau economică. Normalitatea ar însemna ca ROBOR să se înscrie gradual pe o tendință descrescătoare, însă cu o evoluție lentă, ceea ce înseamnă că nu ne așteptăm la un nivel al dobânzii mult sub 7% până la finele anului viitor. Asta înseamnă desigur și că spațiul pentru viitoare creșteri ale dobânzilor pasive este destul de limitat, având în vedere că deja băncile oferă în mod uzual dobânzi de peste 6.00% la depozitele în lei. În concluzie, evoluțiile vor fi graduale și ne putem aștepta la câțiva ani de rate ale dobânzii ridicate, atât pentru depozite, cât și pentru credite.
Semafoarele galbene de care vorbeam anterior se referă la NPL și respectiv credite aflate în restructurare. Mai e loc de curățare a bilanțurilor? Cât de probabilă e reinflamarea ratei creditelor neperformante și urcarea ei spre 10%, cum estima chiar BNR la finele anului trecut?
În primul rând trebuie să fim obiectivi și să observăm că rata creditelor neperformante în România este la un nivel scăzut și deja foarte aproape de media zonei euro (aproximativ 3.0% față de 2%). Pentru o piață emergentă acest lucru este absolut remarcabil. Considerăm că o ușoară creștere a acestei rate ar fi o evoluție absolut rezonabilă în contextul macroeconomic actual marcat de inflație ridicată, dobânzi în creștere și o foarte probabilă recesiune în zona euro – principalul nostru partener comercial. Întreaga lume și mai ales Europa pare să fie într-un moment al legării centurii de siguranță în fața unei ierni care se anunță complicată și a unei recesiuni ce pare iminentă deși nu neapărat foarte adâncă și nici prelungită.
Acestea fiind spuse, rezultatele actuale denotă până la urmă și maturitatea la care sistemul bancar a ajuns, iar elementul menționat mai devreme – creditarea responsabilă- este de fapt cheia acestor evoluții.
La momentul actual avem un raport credite/depozite foarte bun, mult peste cel comunitar: cum poate fi păstrat acesta, cum putem convinge românii să economisească în continuare?
Într-adevăr acest raport pare unul destul de bun, situându-se în prezent undeva în jurul a 70%, ceea ce în esență înseamnă că sistemul bancar a acordat credite care sunt în întregime acoperite de depozite. Totuși trebuie să nu uităm că o bună parte a populației României este nebancarizată, iar gradul de intermediere financiară este foarte scăzut. Raportul dintre activele bancare și PIB este de aproximativ 50%, de departe cel mai mic din Europa. Prin comparație, Polonia și Bulgaria sunt în jurul a 100%, iar media UE este de aproximativ 240%.
Deci avem pe de o parte un raport foarte bun între depozite și credite, dar în același timp suntem la coada clasamentelor atunci când vine vorba de economisire. Cel mai recent studiu făcut de noi pe tema aceasta ne-a arătat că aproape doi din cinci români nu mai au niciun ban în buzunar la sfârșitul lunii. Aproape o treime au spus că economisesc mai puțin sau deloc din cauza prețurilor mari, iar o parte au declarat că au intrat în economii ca să poată face față cheltuielilor.
Trebuie accentuată în acest context importanța educației financiare. Există metode și sfaturi care îi pot ajuta pe români să economisească și să fie sănătoși financiar. Noi avem sau susținem astfel de inițiative, precum Cât ai spune leu, care vine cu sfaturi practice, și Banometru, care presupune un întreg curs și mentori, fără cost pentru beneficiari, care oferă consiliere și sprijin în a identifica soluții adecvate pentru dificultățile financiare.
Apoi este zona de produse. Pe lângă dobânzi competitive, produsele de economisire trebuie să fie ușor de înțeles, de accesat și de utilizat. Ele trebuie gândite astfel încât să poată fi automatizate și să creeze obiceiuri sănătoase din punct de vedere financiar, cum ar fi debitul direct într-un cont de economii atunci când îți intră salariul sau Round Up, care rotunjește suma plătită și pune diferența deoparte pentru tine.
Se discută tot mai mult despre sustenabilitate și în domeniul bancar: cum se vede subiectul la nivelul ING Bank? Cum vedeți tranziția sistemului bancar către GREEN?
Cu reziliență și soluțiile potrivite, crizele pe care le traversăm vor trece așa cum au venit. Însă, în acest răstimp, problemele legate de protecția mediului nu dispar și se agravează în lipsa unor acțiuni hotărâte din partea tuturor. Noi am adoptat un plan de acțiune consistent, axat pe trei piloni: reducerea amprentei proprii de CO2, dezvoltarea de produse și servicii care să susțină tranziția către o economie verde, și nu în ultimul rand implicarea noastră în proiecte sociale.
La nivel de industrie și economie locală, mediul de business are nevoie de susținere printr-un cadru legal clar și predictibil, care să susțină această tranziție, la fel și de o viziune pe termen lung care să accelereze și să motiveze acțiunile concrete.
De asemenea, digitalizarea continuă în pas alert: la ce să ne așteptăm pe acest palier de la ING Bank, instituție financiară ce a făcut mult pionierat în domeniu?
Clienții sunt din ce în ce mai interesați de servicii și produse digitale, în timp ce așteptările lor cu privire la calitatea și rapiditatea proceselor este în continuă creștere. La ING, vom continua să oferim o experiență de banking digitală superioară, care să implice un efort minim din partea clienților și care să le ofere mai multă autonomie și mai mult timp pentru lucrurile care contează pentru ei.
Anul acesta am introdus, de exemplu, preaprobarea financiară a creditelor ipotecare în aplicația Home’Bank, o premieră în piață românească, care s-a bucurat de un real succes. Zona de plăți din aplicația HomeBank a fost de asemenea reconstruită, astfel încât să ofere o experiență mai simplă și mai intuitivă clienților noștri. Mai târziu în cursul acestui an, vom relansa Bazar, platforma de discounturi la comercianți, și bineînțeles nu ne oprim aici.
Ce așteptări aveți de la cea de a doua parte a anului 2022 și cum priviți 2023?
Criza pe care o traversăm acum ne afectează pe toți, de la mic la mare, în toate sectoarele. Din punct de vedere economic, ceea ce putem spera este să avem în față un scenariu de tip ”soft landing”, fără evoluții negative bruște, așa cum am văzut în 2008. Însă este dificil de prognozat, mai ales din cauza marelui semn de întrebare generat de conflictul de la granițele noastre, care are potențialul de schimba cursul întregii lumi.
COMMENTS