*În România vom vedea o dinamică pozitivă a creditării chiar dacă poate nu la ritmul din 2022. Unul din rolurile principale ale băncilor în economie este de a asigura o selecție sănătoasă a proiectelor spre care trebuie direcționate resursele societății. Într-un timp relativ scurt banking-ul digital va putea fi numit clasic*, spune Mircea Busuioceanu, vicepreședinte Raiffeisen Bank.
Cum a fost anul 2022 pentru Raiffeisen Bank, în primul rând, și pentru sistemul bancar românesc, în al doilea rând? Care sunt punctele tari și care ar fi punctele slabe, la o primă analiză?
Cred că 2022 ar putea fi considerat un an bun atât pentru Raiffeisen Bank, cât și pentru sistemul bancar în ansamblul său. În general a fost un an de creștere a intermedierii financiare în România iar Raiffeisen Bank a reușit să contribuie din plin la acest progres. De altfel, de la mijlocul lui 2022 am reintrat în top 3 bănci din România după dimensiunea portofoliului de credite, aceasta reprezentând o încununare a eforturilor noastre de mulți ani în susținerea economiei României.
Întorcându-ne puțin la cifrele din 2022, mulți vor fi tentați să cadă iar în populismul: bancherii fac profituri record (uitând că analiza corectă se face pe un orizont lung de timp, de 8-10 ani), populația și companiile sărăcesc și se luptă cu prețurile: cum putem demonta acest mit, acest tip eronat de judecată? Cum poate fi țintit un astfel de comportament prin educație financiară?
Într-adevăr este o percepție care nu este ușor de adresat întrucât tinde să devină foarte tehnică. Cred că în primul rând este rolul băncilor de a gestiona corect modul de comunicare al rezultatelor astfel încât să surprindă atât perspectiva pe termen scurt, cât și pe cea pe termen lung (de exemplu prin a prezenta și rezultatele aferente unui ciclu economic și nu doar cele aferente termenului scurt). În plus, referindu-ne la 2022, probabil un element important în comunicare ar trebui să fie și indicatorul Total Comprehensive Income, care include și rezultatul evaluării portofoliilor de titluri deținute în scop de tranzacționare (rezultat impactat negativ de creșterea dobânzilor, dar recunoscut direct în capital și nu prin contul de profit și pierderi conform reglementărilor contabile).
Pe lângă partea de comunicare, cred că pe termen lung soluția este creșterea nivelului de educație financiară și aici mă bucur să văd că băncile, atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv, sunt din ce în ce mai implicate în acest demers.
Ne este clar tuturor faptul că epoca banilor ieftini a apus, iar băncile centrale au trecut la normalizarea politicilor monetare: cum vedeți, în acest context, evoluția creditării în România dar și a creditelor neperformante? Ce mijloace ar bancherii pentru a face că aceste creșteri, normale, ar zice unii, să nu sufoce mediul antreprenorial și recuperarea economică postpandemică?
În primul rând aș vrea să subliniez faptul că judecarea unui nivel sau altul al dobânzilor trebuie întotdeauna făcută prin prisma nivelului inflației, deci discuția ar trebui să fie dacă dobânzile sunt real pozitive sau real negative. Din punctul meu de vedere, în ansamblu, nivelul creditării este influențat de evoluția economică în ansamblul ei și aici așteptările sunt de reducere a ritmului de creștere la nivel global. Deci, în opinia mea, în România vom vedea o dinamică pozitivă a creditării chiar dacă poate nu la ritmul din 2022.
În ce privește creditele neperformante cred că în 2023 vom înregistra o ușoară creștere în comparație cu 2022, cu potențiale concentrări pe anumite segmente de clienți, dar într-o linie generală de normalitate.
Unul din rolurile principale ale băncilor în economie este de a asigura o selecție sănătoasă a proiectelor spre care trebuie direcționate resursele societății. În plus, în economie nivelul dobânzii de referință este același pentru toți jucătorii, deci din punct de vedere al competiției nu creează un avantaj sau un dezavantaj, ci acestea provin mai degrabă din alte surse, cum ar fi productivitate diferită, structuri diferite de bilanț (pondere capital versus datorii), elasticitatea cererii pentru un produs sau serviciu, etc.
Sunteți un foarte bun specialist pe sectorul risc management: ce s-a schimbat în materie de riscuri pentru activitatea bancară în ultimii ani și cum pot fi gestionate eficient aceste riscuri, mai vechi sau mai noi?
Aici cred că avem 4 direcții principale: dezvoltarea și rafinarea instrumentelor disponibile pentru gestionarea riscurilor, să le spun tradiționale (credit risk, market risk, liquidity risk etc); a patra revoluție industrială aflată în plină desfășurare și care aduce cu sine pe lângă oportunități și o serie de riscuri, unde procesele de identificare, măsurare și gestionare sunt încă în evoluție – pentru mine cyber risk-ul este probabil unul dintre cele mai relevante în această categorie, dar și subiectele legate de IT Risk Management; ESG care este un subiect într-o creștere rapidă, iar în cadrul lui riscul de tranziție vă fi o provocare deosebită în anii următori; creșterea riscului de conformitate în concordanță cu intensificarea reglementării industriei, dar și a riscurilor de conduită și reputaționale.
Din punct de vedere al gestionării cred că va deveni din ce în ce mai important să reușim să asimilăm în mod corect progresul tehnologic în activitatea noastră sau, dacă vreți, să reușim să îmbinăm în mod optim inteligența umană și cea artificială.
Bankingul e un organism viu, într-o permanentă schimbare: cum vedeți evoluția sa viitoare? Cum vedeți linia de demarcație între digital și clasic banking, cu dialog cu factor uman față în față?
Cred că într-un timp relativ scurt banking-ul digital va putea fi numit clasic. În opinia mea, dialogul uman vă continua să existe, dar subiectul dialogului va fi diferit, consilierea clienților urmând să câștige teren în fața aspectelor operaționale. În plus, cum spuneam, eu cred foarte mult în oportunitățile și beneficiile aduse de inteligența artificială și cred că banking-ul, ca industrie, va încorpora multe dintre ele.
Ce provocări are în față Raiffeisen Bank pentru în anul 2023? Ce planuri de inovare și dezvoltare aveți în anul din care iată că deja putem spune că s-a scurs o primă lună calendaristică?
Ca în fiecare an, provocarea este de a fi mai buni față de anul precedent și, evident, de a încerca să ne depășim competitorii. În 2023 ne dorim în primul rând să continuăm să îmbunătățim și să diversificăm serviciile oferite clienților noștri și, de asemenea, să contribuim în continuare la creșterea intermedierii financiare în România.
Cum vedeți sistemul bancar la final de 2023? Dar economia României?
În opinia mea sistemul bancar din România este unul solid și competitiv și nu cred că vor fi schimbări semnificative în 2023, dacă scenariul macroeconomic de bază se confirmă. Pe de alta parte, după cum ne-au arătat ultimii ani, pot exista dezvoltări pe care fie nu le anticipăm, fie le acordăm o prioritate mică, așa că trebuie să rămânem capabili să ne adaptăm rapid la orice modificare a situației. Cred că sistemul bancar vă continua să investească masiv în tehnologie (inclusiv inteligență artificială). Pe de o parte pentru a susține strategiile digitale și pe de altă parte pentru a-și eficientiza procesele interne.
Economia României s-a dovedit rezilientă și cred că vom reuși să avem creștere economică în 2023, mai ales dacă vom avea o performanță bună în mobilizarea fondurilor europene. Din punctul meu de vedere în 2023 eficiență, productivitate, digitalizare și automatizare vor fi cuvintele cheie pentru economia României, întrucât multe sectoare vor resimți atât presiunea costurilor în creștere, cât și o scădere relativă a elasticității cererii, ca să nu mai vorbesc de criza demografică din ce în ce mai evidentă și despre care nu se vorbește deocamdată prea mult.
COMMENTS