ʺEste clar că momentul actual e un test de reziliență pentru toți actorii implicați în sistemul bancar. Luăm permanent decizii pentru a ne adapta la noile condiții din piață, pentru a putea ieși în întâmpinarea clienților noștri. Cred că deciziile luate de fiecare sunt singurele controlabile, într-o perioadă cu multă incertitudine” ne spune Daniela Iliescu, CEO al Patria Bank.
Au trecut trei decenii de la momentul în care banking-ul în România a pornit pe un nou drum. Cum apreciaţi procesul de reconstrucţie şi consolidare a banking-ului românesc?
Cred că sistemul bancar a avut o evoluție foarte dinamică în această perioadă, un exemplu este chiar revenirea economică post-criză, iar un altul operațiunile de optimizare a operațiunilor bancare cu ajutorul tehnologiei. În ultimii 10 ani, indicatori cum sunt lichiditatea, profitabilitatea, creditele neperformante și adecvarea capitalului au cunoscut evoluții pozitive. Dacă privim însă din punctul de vedere al economiei țării noastre, pe care sistemul bancare o deservește, lucrurile stau mai puțin bine. Sigur, sectorul bancar este evident mult mai consolidat și mai stabil decât acum 30 de ani, și mai ales față de acum 10 ani, după consolidarea post-criză, însă există în continuare probleme structurale privind sursele de finanțare, respectiv deficitul la nivelul economisirii locale și retragerea surselor de finanțare externe, ce limitează capacitatea sistemului bancar local de a evolua și de a servi drept un motor pentru creșterea economică sustenabilă.
Dacă ar fi să ne gândim la trei transformări în banking, realități banale azi dar de neconceput în anii 90, care ar fi acestea?
În primul rând transformările datorate inovației și tehnologiei, cred că nimeni nu putea anticipa evoluția acestora la nivelul la care a ajuns în acest moment, inclusiv în banking. Apoi apariția Fintech- urilor, care poate unii dintre noi nu o găsim cea mai confortabilă, însă este un semnal pentru nevoia de inovație, într-un sistem destul de rigid prin definiție. Apoi adaptarea la piața locală, această conviețuire a unei piețe în același timp disponibile și pentru publicul digitalizat și pentru cei depărtaţi de tehnologie, cum sunt cei din mediul rural și urban mic. Aici aș putea spune că Patria Bank și Patria Credit IFN au făcut chiar eforturi semnificative să ajungă în ambele Românii și să găsească permanent soluții pentru fiecare dintre ele. Trei exemple care mie mi se par a fi inovații extraordinare în modul de operare al băncilor se referă la: plățile online ale facturilor (prin IB/carduri/etc.), gestionarea economiilor și managementul lichidității personale; dezvoltarea tehnologiei care permite operațiuni și activități paperless și care eficientizează modelul operațional al băncilor.
Anii post-criză au venit cu presiuni foarte mari pe partea de cerințe de capital, restructurare portofolii de credite și reducere a ratei NPL. Cum s-a descurcat Patria Bank într-un context atât de complicat? Cum vedeţi traversarea acestui an greu, cu o pandemie nemaiîntâlnită ce consumă multe energii?
Am mers și noi pe calea firească, în aceste situații, mai ales după finalizarea fuziunii cu Banca Carpatica. Am externalizat portofolii de credite neperformante și am ieșit în întâmpinarea clienților cu soluții pentru restructurarea creditelor, acolo unde situația o cerea. În ceea ce privește situația actuală, este un context nemaiîntâlnit nicăieri în lume, în ultimii 30 ani, măcar, deci este dificil să anticipăm cum vor evolua lucrurile și care va fi impactul din punct de vedere economic. Este clar că este un test de reziliență pentru toți actorii implicați în sistemul bancar, iar noi luăm permanent decizii pentru a ne adapta la noile condiții din piață, ca să putem ieși în întâmpinarea clienților noștri. Cred că deciziile luate de fiecare sunt singurele controlabile, într-o perioadă cu multă incertitudine.
Listarea pe piața de capital românească a fost un element de suport, în acest context de creștere a cerințelor de capital care pornesc de la EBA? Cum poate să se descurce în acest mediu extrem de concurențial o bancă de talie mai mică, fără să aibă în spate un grup financiar străin de anvergură?
Deși nu are un grup financiar străin, banca are un fond de investiții în spate cu o experiență vastă în domeniul financiar-bancar. Grupul Patria are ca acționari majoritari Fondul de Investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF), un fond de private equity ai cărui principali investitori sunt BERD (Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare), FEI (Fondul European de Investiții, parte a Grupului Băncii Europene pentru Investiții), DEG (Banca de Dezvoltare, parte a grupului bancar KFW) şi BSTDB (Banca de Dezvoltare a Regiunii Mării Negre), lucru care ne conferă stabilitate în piață. Începând cu anul 2019 consolidarea bazei de capital a fost influențată pozitiv de emisiunea de obligațiuni negarantate, neconvertibile și subordonate, denominate în Euro, în valoare totală de 5 milioane de Euro plasată cu succes în luna septembrie 2019. Obligațiunile au o scadență de 8 ani și o rată a dobânzii fixă de 6,50%/an. A fost o decizie curajoasă, al cărei rezultat a adus în același timp și o confirmare a modelului de business Patria Bank.
Aţi decis să intrați într-o zonă de care foarte mulți bancheri se feresc, chiar dacă unii spun că nu o fac – agricultura. De ce și cum v-ați descurcat într-un domeniu cu destul de multe specificități și, la o primă vedere, puțin ofertant: statisticile spun că avem cele mai mici ferme din UE și cu cei mai în vârstă manageri…
Patria Bank are o reputație bună în ceea privește creditarea agriculturii. Peste 35% dintre creditele nou acordate de Patria Bank în 2019 sunt pentru finanțarea fermierilor, agricultura reprezentând una dintre direcțiile strategice de dezvoltare a băncii. Evoluția pozitivă a soldului de credite din 2019 continuă creșterea susținută a portofoliului de credite pentru agricultură, care s-a triplat din 2017 până în prezent. În ciuda celor expuse de tine, credem că România, este și o oportunitate de dezvoltare și de business în acest domeniu. Creșterea suprafeţelor de lucru pentru fermieri este următorul pas către dezvoltare, iar creșterea susținută a modernizării afacerilor agricole este una continuă. Abordarea noastră a fost cea a unei echipe specializate în domeniul agricol, și dedicate acestui tip de finanțare (suntem printre puținele bănci cu o divizie de creditare în agricultură dedicată). În plus, creditele pentru proiectele din Fonduri Europene pot fi o soluție, iar noi ne bucurăm că, în Patria Bank avem expertiză și putem oferi astfel de produse. Acoperim și micii antreprenori sau producători agricoli prin divizia dedicată de microfinanțare, noi având o experienţă de peste 15 ani în acest domeniu. Un alt lucru care ne-a ajutat este flexibilitatea. Finanțarea, rambursarea și soluțiile de asigurare a cash-flow-ului țin cont de activitatea sezonieră.
Viitorul banking-ului pare de neconceput fără digital. Cum vedeți această balanță digital/ branch clasic, din care se pare că a luat naștere și un figital. Cum vedeți banking-ul viitorului și relația băncilor cu fintech-urile?
Cum am spus și mai sus, evoluția digitalului și apariția fintech-urilor sunt parte din schimbările zilelor noastre. Cred că digitalizarea serviciilor bancare a devenit o normalitate, însă asta încă nu elimină necesitatea existenței serviciilor clasice, în agenție, pentru anumite zone ale țării, mai ales. Cum nivelul incluziunii financiare este încă scăzut în România, nevoia unui serviciu clasic încă există. Relația cu fintech-urile nu poate fi altfel decât de parteneriat, iar acolo unde rămâne una competitivă, este binevenită într-o piață liberă și în continuă dezvoltare. Putem învăța unii de la alții cum să ne adaptăm și să creștem. Modelul operațional gândit și dezvoltat de noi presupune o combinație între tehnologie și interacțiune umană, credem noi optimă pentru piața românească și clienții cărora ne adresăm.
Preţul banilor rămâne la un nivel destul de jos în continuare. Iar COVID 19 pune presiune şi mai mult pe băncile centrale. Cât mai poate continua politica banilor ieftini?
Cum a declarat și guvernatorul Băncii Naționale a României, lichiditatea în piață rămâne la un nivel destul de bun și capabil să susțină în întregime necesitățile clienților sistemului bancar, în pofida unor retrageri de numerar mai semnificative derulate pe parcursul lunii martie, cauzate în special de tensiunile provenite din criza COVID-19. În prezent, retragerile de numerar s-au redus semnificativ, față de nivelurile înregistrate pe parcursul lunii martie, iar sistemul bancar revine într-o stare de normalitate. Este posibil, ca urmare a evoluției COVID-19, prețul lichidității să cunoască anumite fluctuații, în funcție de durata și amplitudinea efectelor pandemiei asupra economiei naționale.
Sintetizând ceea ce am aflat până acum din discuțiile cu mai mulți bancheri, încrederea, clienții și personalul sunt principalele active ale unei bănci. Cum sunt tratate aceste valori în Patria Bank?
Și noi credem același lucru, iar criza prin care trecem ne-o dovedește încă odată. Avem nevoie de implicarea și responsabilitatea oamenilor, acum, mai mult ca oricând. La noi, în Patria, nu au întârziat să apară aceste valori și mă bucur că avem o echipă puternică, implicată și pusă pe treabă. Am luat și luăm în continuare decizii, iar inițiativele și mobilizarea colegilor din bancă au fost la fel ca situația, fără precedent, atât în unități, cât și în centrele operaționale. Vreau să le mulțumesc și pe această cale pentru atitudine și solidaritate. Încă odată acest nou context a adus la suprafață valorile primordiale – noi existăm ca organizație pentru a servi clienții noștri, fapt imposibil fără angajați; prin solidaritatea colegilor și fidelitatea față de organizație putem să acționăm astfel încât deservirea clienților să fie la nivel optim.
Suntem în continuare în coada clasamentelor în ceea ce privește incluziunea financiară și intermedierea financiară: cum putem ieși din acest crepuscul unde nu e prea bine să stăm prea mult?
Dat fiind contextul, cel de dinaintea crizei, în care sistemul bancar își desfășoară activitatea și problemele de la nivel structural despre care am vorbit mai sus, pentru a facilita accesul la servicii financiare în România într-un mod armonios, pentru a genera creștere economică și o rezilienţă reală la şocuri, este nevoie de prezența acestui subiect cât mai atent și responsabil pe agenda publică. În acest moment acest subiect lipsește, din păcate de pe această agendă, în ciuda importanței sale pentru viitorul ţării; şi tot din păcate nu vom reuşi să ieşim foarte repede din această situaţie – incluziunea financiară va continua să existe atâta timp cât vor exista dezechilibre structurale semnificative în ţara noastră pe plan geografic, social, economic pentru a accelera o traiectorie ascendentă a gradului de intermediere financiară ( măsurată ca raport credite/PIB ) e nevoie ca actorii principali – instituţiile guvernamentale, cele de reglementare, bănci şi clienţi să acţioneze în aceeaşi direcţie. Noi, prin strategia pe care o urmărim zi de zi, prin produsele și serviciile pe care le oferim, contribuim într-o mică măsură la îmbunătățirea acestui indicator.
Cum vedeți anul 2020 pentru Patria Bank? Ce urmează? Cu ce atuuri abordați lupta în această piață care pare să devină de la an la an mai concurențială, chiar dacă mulți o privesc ca pe un oligopol?
Cred că anul 2020 va fi anul concesiilor și al colaborării. Avem nevoie de multă implicare, parteneriate strategice și colaborare cu instituțiile statului, astfel încât să sprijinim clienții și economia să treacă prin această criză. În plus, va fi un an al adaptării continue, într-o piață care devine mai îngustă decât înainte. Ce ne ajută este flexibilitatea, prin care am putut să găsim soluții potrivite și să luăm decizii rapide. Este și o reziliență testată a băncii, pe parcursul transformărilor prin care a trecut, care acum cred că ne ajută să acționăm și să luăm decizii mult mai rapid.
COMMENTS