Analiza oportunităţilor şi ameninţărilor în era crizelor internaţionale reprezintă un subiect de primă pagină în condiţiile actuale, date fiind conflictele de ordin global, calamităţile naturale sau cele “financiare” ce contribuie la o adaptare permanentă atât la nivel de grup cât şi la nivel individual.
Adresată cu precădere top managerilor, preşedinţilor de corporaţii, managerilor din cadrul corporaţiilor care îşi asumă riscuri de export, lansează proiecte sau iau decizii privind investiţiile, credit risk managerilor, managerilor de politică internaţională ai firmelor care profesează în domeniul bancar şi în cel de asigurări şi reasigurări, precum şi cercetătorilor şi experţilor din domeniul academic interesaţi de analiza riscului de credit, Conferinţa de Risc de Ţară Coface organizată la Athenee Palace Hilton Bucureşti a adus laolaltă nume de seamă în domeniul economic, precum: Acad. Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, Prof. Otmar Issing, fost economist-şef şi membru al conducerii Băncii Centrale Europene , Prof. Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, economist, profesor SNSPA, Cristian Popa, ExViceguvernator BNR, Claudiu Pandaru, Editor Şef Mediafax Group,Valentin Lazea, Economist Şef, BNR, Florian Libocor, Economist Şef, BRD GSG, Ionuţ Dumitru, Preşedintele Consiliului Fiscal, Iancu Guda, Analist Economic Coface, Iulian Chifu, Conf. Univ. dr., preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, fost Consilier prezidenţial pentru Afaceri Strategice, Securitate şi Politica externă, Lucian Anghel, Preşedinte, BVB & CEO, BCR Pensii, Ştefan Nanu, Director General al Trezoreriei şi membru în Consiliul de supraveghere, BRCI, şi Ian Watts Vicepreşedinte Executiv, Marsh Global Trade Credit Team, Regiunea EMEA & Practice Leader, Marsh Africa Trade Credit Team, cu scopul de a face un bilanţ al anului trecut şi de a dezbate tendinţele macroeconomice majore la nivel mondial, european şi nu în ultimul rând la nivelul României.
Evenimentul a fost structurat în trei sesiuni, acestea având ca punct de pelcare discursul inaugural al Guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, centrat pe măsurile necesare intrării României în Zona Euro la data stabilită, dar şi tema abordată de Prof. Otmar Issing, fost economist-şef şi membru al conducerii Băncii Centrale Europene, extrem de controversată în această perioadă: „Războiul mondial al monedelor”.
Astfel, Guvernatorul BNR s-a aplecat asupra problemelor de ordin naţional precum ajustările majore de politică economică: liberalizarea pieţei energiei, presiunile bugetare viitoare dar şi alinierea ratelor rezervelor minime obligatorii, esenţiale pregăririi României pentru ERM II, iar ulterior pentru Zona Euro. „Volumele importante implicate de reducerea RMO la BNR şi impactul potenţial asupra cursului de schimb fac necesară o abordare graduală a procesului posibil într-o perioadă de un an, un an şi jumătate, ceea ce este încă un motiv pentru care intrarea în ERM II în 2016 şi, în consecinţă, trecerea la euro în 2019 sunt obiective foarte ambiţioase . Trebuie să nu omitem faptul că trecerea prematură la euro este un proces nedezirabil.(…). O Uniune Monetară nu este locul potrivit pentru ţări cu competitivitate redusă ” a declarat oficialul BNR.
Pe de altă parte, profesorul Otman Issing a vorbit despre fluctuaţiile masive ale ratelor şi intervenţia pe piaţa valutară, cu exemplele de rigoare: francul elveţian şi rubla rusească. Acesta a susţinut ideea că nu există până acum ameninţarea unui război al monedelor, admiţând totuşi îngrijorările cu privire la situaţia Greciei ca motiv de neîncredere în Zona Euro. Această neîncredere venind şi din menţinerea divergenţelor de ordinul centru-periefierie. Ţările din top au rămas acolo (Germania, Austria, Ţările Nordice), dar nici cele din periferie nu pare să-şi fi schimbat traiectoria (Spania, Portugalia, Grecia). „În China şi în America Latină a fost o perioadă în care oamenii credeau în euro, îşi doreau ca a mea carte să fie tradusă pentru a înţelege tot mecanismul, însă acum cerea s-a diminuat considerabil.” a punctat fostul economist-şef şi membru al conducerii Băncii Centrale Europene.
Evenimentul a continuat cu prima sesiune în care au fost analizate implicaţiile riscurilor globale în ţările emergente şi în curs de dezvoltare, precum şi perspectivele construirii unui model de succes pentru următorii ani. Problemele legate de îndatorare şi creditare la nivel mondial, european şi naţional cât şi consecinţele acestora au fost intens dezbătute.
Ca o punte dinspre discursul guvernatorului BNR, Daniel Dăianu, membru al Consiliului de Administraţie al BNR, economist, profesor SNSPA şi-a expus părerea cu privire la aderarea României la Zona Euro, declarând că procesul presupune două precondiţii mari. Prima dintre acestea ar fi ca zona euro să funcţioneze ca o veritabilă uniune monetară (acum este o arie cu monedă unică, cu mari neajunsuri de design şi politici – amortizarea şocurilor asimterice), el arătând că aceasta este trecută sub tăcere în ţară, din varii motive. A doua precondiţie menţionată de Daniel Dăianu a fost ca România să înregistreze o convergenţă reală corespunzătoare, respectiv PIB/locuitor de peste 70% (acum 53-54%) din media UE şi schimbări structurale în economie.
Cea de-a doua sesiune a presupus o descriere detaliată a României din perspectiva anului trecut ca bază pentru previziunile viitoare. Sumbrul traseu al Îndreprinderilor Mici şi Mijlocii a fost prezentat drept una dintre petele atât dificile de curăţat din economia românească.
Nici Noul Cod Fiscal nu a fost lăsat în umbră, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal aplecându-se atât asupra incertitudinii datorate reducerii TVA pentru alimente. „Cea mai bună strategie la reducerea TVA pentru alimente ar fi fost să se anunţe: de mâine, în trei zile sau de la data de 1 luna următoare: TVA scade, pentru că ajungem deja la discuţii despre posibile creşteri de preţuri în anticiparea reducerii de TVA. Agenţii se acomodează şi încorporează în deciziile lor astfel de măsuri” cât şi asupra întregilor schimbări: „Are sens să gândeşti măsuri de relaxare fiscală focusată pe stimularea cererii, în condiţiile în care economia poate să ajungă peste potenţialul său? Nu poate fi susţinută dacă nu stimulăm creşterea economică potenţială, care nu se poate face fără investiţii în infrastructură.”
Ultima sesiune, intitulată „România în era crizelor. Oportunităţi şi ameninţări” a debutat cu aşa-numitele urmări ale crizei prezentate de către Iulian Chifu, preşedintele Centrului de Prevenire a Conflictelor şi Early Warning, „Situaţiile globale se apropie de ceea ce am putea numi o furtună perfectă, marele avantaj este că suprapunerea crizelor nu vine cu o creştere a amplitudinii, ci uneori ele se domolesc reciproc. Există formule în această direcţie şi eu cred că cel mai important lucru la nivel global pe care trebuie să-l reţinem este, spre deosebire de înclinaţia noastră uzuală de a considera că o tranziţie înseamă plecarea de la o situaţia stabilă, echilibrată, a căror reguli le cunoaştem, la o altă situaţia de aceeaşi natură, trebuie să constatăm acum că tranziţia s-a încheiat, ceea ce vedem astăzi este lumea în care vom trăi în următorii 30-40 de ani” a declarat acesta. De asemnea importanţa instituţiilor prin fiabiliatatea, rezilienţa şi capacitatea acestora de a învăţa în timp real a fost comparată cu un fel „de ambulanţe sau SMURD”, ca necesitate a lor în corectarea deficienţelor din economie.
Retăgându-se pe tărâmul românesc, paneliştii au încheiat conferinţa cu dezbateri asupra potenţialului de creştere la nivel internaţional „Tocmai m-am întors recent din Africa. Am constatat că există multe oportunităţi acolo, dar un potenţial uriaş există şi în alte zone, precum India şi România”, a afirmat Ian Watts, dar şi cu detalii referitoare la managemntul datoria publice ca element esenţial în timpul unei crize, „Lucru care a creat mari probleme unora dintre ţările din momentul crizei, probabil cel mai bun exemplu este Ungaria, din zona noastră. Ulterior crizei, managerii de datorii s-au concentrat foarte tare pe diversitate, pe o comunicare mult mai strânsă cu investitorii, cu încercarea penetrării unor medii investiţionale diferite, chiar plata unor prime mai mari în scopul diversificării”, a adăugat Ştefan Nanu.
COMMENTS