“Avem nevoie de dezbateri privind datoria publică, deficitul bugetar şi MTO, iar Raportul asupra stabilităţii financiare lansat astăzi cred că va relansa într-o manieră neutră acest aspect. Trebuie să luăm aminte la traiectoria sustenabilităţii datoriei publice a României, căci deşi aceasta este sub pragul de semnal nu trebuie să omitem faptul că ea s-a dublat în anii recenţi. Am intrat într-o perioadă de criză, cu politici fiscale prociclice, cu o explozie a creditului privat, el fiind prin definiţia lui prociclic, ca orice mecanism de piaţă. ” a declarat Guvernatorul BNR în cadrul evenimentului de marţi.
Din raport se observă faptul că datoria publică a României este sustenabilă în momentul de faţă. Conform metodologiei Maastricht, datoria publică brută situându-se la sfârşitul lunii martie anul curent la 38,4% din PIB, iar datoria netă la 33,8% pentru aceeaşi perioadă.
Totodată, Guvernatorul a atras atenţia asupra confuziei des întâlnită asupra creşterea datoriei publice şi creşterea acesteia ca procent în PIB, cea din urmă reprezentând adevărata problemă, ea putând deveni contraproductivă. „S-a întâmplat în perioada de criză, nu numai din creşterea gradului de îndatorare, ci şi datorită diminuării PIB-ului, aceasta este evoluţia ciclică a unei economii. Dar s-a întâmplat şi pentru că în asemenea perioade scad şi veniturile, trebuie să ne pregătim pentru astfel de perioade. Dacă eşti în perioada ciclului în care cresc veniturile datorită creşterii economice de 3-4%, iar fix atunci creşti deficitul public, însemnă că nu eşti prudent şi, pe undeva că ai o ipoteză total nerealistă conform căreia economia va creşte tot timpul. „a susţinut Guvernatorul BNR.
Nu au lipsit nici lămuririle cu privire la confuziile des realizate în legătură cu MTO. „MTO nu este o cifră aruncată acolo de cineva. Chiar cu un MTO de 1%, România se poate îndatora, iar datoria publică creşte fizic: iei mai mulţi bani şi îi introduci în economie. Dar dacă e 1% şi creşterea economică este 3%, ponderea datoriei scade, deci pe de o parte readuci datoria publică pe o traiectorie descendentă pentru a te pregăti de viitoarea recesiune, care apare inevitabil. În al doilea rând te gândeşti ce faci cu acel deficit de 1%, finanţezi în continuare consumul, cheltuielile sociale sau începi să te gândeşti pe termen lung. Uşor de spus, greu de făcut, pentru că ai probleme cu forţa de muncă, cu pensionarii, cu asistaţii sociali, dar acel 1% să-l duci spre dezvoltare, să fie pentru investiţii. Dacă atingi aceste două obiective concomitent şi toate se ascund sub o cifră numită MTO, aş putea spune că acel MTO nu este o cifră aruncată în van, ci se calculează extrem de precis şi că este un optim al deficitului pe termen lung” a declarat Mugur Isărescu
Acestea fiind spuse se pare că Raportul asupra stabilităţii se bazează pe obsesia asupra binomului creştere economică susţinută – stabilitate macroeconomică.
El supune atenţiei publice două teme de maximă importanţă pentru menţinerea echilibrelor macroeconomice fundamentale în economia naţională. În primul rând, este vorba despre sustenabilitatea datoriei publice a României din perspectiva stabilităţii macroeconomice. Aceasta reprezintă tema specială a Raportului, dezbătută sub mai multe faţete, printre care două modele de analiză a acesteia şi o elocventă comparaţie internaţională. A doua temă supusă atenţiei publice o reprezintă analiza pierderilor din sectorul privat al economiei.
Lucian Voinea, Viceguvernatorul BNR a susţinut în cadrul aceluiaşi eveniment o prezentare prin care a subliniat noutăţile, elementele principale ale Raportului, cât şi harta riscurilor sistemice din acesta. „La nivelul ţării ne “confruntăm” cu patru tipuri de riscuri sistemice, din fericire nici unul sever, două riscuri sistemice ridicate precum cel generat de incertitudini externe privind creşterea economică mondială, starea sistemului financiar internaţional, posibila inversare a tendinţei descendente a ratelor de dobândă pe plan internaţional şi modificări ale sentimentului investitorilor şi cel generat de: revenirea pe plan intern a politicii economice prociclice. De asemenea observăm trei riscuri sistemice considerate a fi moderate, cum ar fi: menţinerea evoluţiei modeste a activităţii de creditare a sectorului companiilor nefinanciare, în condiţiile existenţei unui potenţial de creştere sustenabilă; contagiunea dinspre sectorul bancar din Grecia şi riscul de credit asociat stocului de credite, în contextul creşterii ponderii creditului în monedă naţioanală. Totodată, remarcăm un singur risc sistemic redus şi anume: cel generat de situaţia geopolitică din Orientul Mijlociu, cu posibile consecinţe asupra pieşei unice europene” a declarat acesta.
COMMENTS