„Anul 2021 a fost cu siguranță un an bun pentru bănci, din punct de vedere al profitabilității, dar a adus și multe schimbări în sistemul bancar. Astfel, băncile fac tot posibilul să se adapteze tendinței de orientare către creditarea „verde”, să investească din ce în ce mai mult în digitalizarea serviciilor și să se consolideze prin fuziuni și achiziții. Privind în urmă, ne dăm seama că am anticipat corect nevoile pieței și putem spune că propriile canalele digitale au fost de un real ajutor în timpul distanțării sociale. Vom continua să ne concentrăm pe educația financiară, deoarece credem cu tărie că oamenii educați financiar învață să economisească, să investească, să împrumute și să cheltuiască bani în mod responsabil”, spune Mustafa Tiftikcioğlu, CEO, Garanti BBVA România.
Cum caracterizați anul 2021 pentru Garanti BBVA România, în primul rând, și pentru sistemul bancar românesc, în al doilea rând? Care sunt punctele tale tari și punctele slabe, la prima vedere?
Putem spune cu siguranță că 2021 a fost mai bun decât 2020, an în care a debutat criza cauzată de pandemia de coronavirus, și a reprezentat momentul în care majoritatea companiilor au început să vadă din nou luminița de la capătul tunelului.
Pe măsură ce economia s-a redresat, apetitul consumatorilor a intrat pe un trend ascendent. Prin urmare, creditarea a crescut constant la nivel național, în special pe segmentul creditelor ipotecare. La fel s-a întâmpat și cu creditele acordate companiilor, care și-au reluat planurile de dezvoltare.
Dacă ne uităm la statisticile naționale, 2021 a fost cu siguranță un an bun pentru bănci, din punct de vedere al profitabilității, dar a adus și multe schimbări în sistemul bancar. Astfel, băncile fac tot posibilul să se adapteze tendinței de orientare către creditarea „verde”, să investească din ce în ce mai mult în digitalizarea serviciilor și să se consolideze prin fuziuni și achiziții.
Garanti BBVA Romȃnia şi-a atins obiectivele financiare, cu un profit peste așteptări, susținut de direcția noastră strategică de a pune clienții în centrul activităților noastre. Astfel, Grupul Garanti BBVA România a raportat rezultate financiare bune pentru 2021, având un profit net consolidat de 166,1 milioane lei în 2021, în creștere cu 55% comparativ cu 2020. Am reușit, totodată, să menținem constantă baza de clienți pe parcursul anului 2021 și, în continuare, ne așteptăm la creșteri pe toate liniile de afaceri.
De asemenea, am reușit să menținem indicatorii de risc ai băncii la un nivel confortabil în 2021, cu îmbunătățiri suplimentare. Indicatorul NPL al Autorității Bancare Europene (ABE) s-a îmbunătățit semnificativ în ultimul an, scăzând la 2,7%, situȃndu-se astfel la un nivel mai bun decȃt media pieței. Acoperirea creditelor neperformante cu provizioane de către ABE s-a îmbunătățit și în 2021, crescând cu aproximativ 132 de puncte de bază și fiind, din nou, semnificativ mai bună decât media sistemului bancar. Astfel, Garanti BBVA continuă să fie bine capitalizată, cu o poziție solidă de lichiditate și un cost scăzut al riscului, reflectând modelul nostru de afaceri sustenabil.
De asemenea, în 2021, Garanti BBVA a fost selectată și recunoscută, încă o dată, ca brand cu statut de Superbrand în România. A fost pentru a treia oară consecutiv când Garanti BBVA a fost validată ca Superbrand în ultimii cinci ani, după ce a primit această distincție în edițiile din 2017-2018 și 2019-2020.
Cum a accelerat procesul de digitalizare în pandemie, ce proiecte ați implementat în 2021 și ce vor urma în 2022?
Deși pandemia a avut un impact puternic asupra omenirii, este incontestabil că a adus viitorul și evoluția mai aproape.
Ne-a forțat să ne adaptăm rapid la schimbări, la noul mediu de business și la noua realitate și ne-a arătat cât de important este să inovăm, să ne îmbunătățim platformele de Internet și Mobile Banking și să aducem pe piață noi produse și servicii, care să corespundă nevoilor clienților noștri.
Cu toate acestea, nu trebuie să uităm că Garanti BBVA a fost întotdeauna un jucător vizionar și am alocat constant resurse pentru a inova și a aduce valoare adăugată stilului de viață al clienților noștri.
Prin urmare, am început să investim în canalele noastre digitale – Garanti BBVA Online și Garanti BBVA Mobile – cu mulți ani înainte ca pandemia să ne oblige să facem acest lucru.
Privind în urmă, ne dăm seama că am anticipat corect nevoile pieței și putem spune că propriile canalele digitale au fost de un real ajutor în timpul distanțării sociale.
Garanti BBVA România va investi în continuare în modernizarea platformelor sale de Online și Mobile Banking, obținând astfel o interfață și mai intuitivă și meniuri mai ușor de utilizat, care vor simplifica pașii pe care trebuie să îi parcurgă un utilizator, pentru a efectua operațiunile necesare. Pe lângă experiența utilizatorului, ne-am concentrat pe proiecte care scurtează timpul de răspuns și înrolarea online.
Clienții noștri folosesc din ce în ce mai mult canalele digitale. De exemplu, tranzacțiile online au crescut cu aproximativ 15% la sfârșitul anului 2021, față de perioada pre-pandemică, în timp ce numărul utilizatorilor digitali a crescut cu 12%. Mai mult, la sfârșitul anului 2021, aproape o treime dintre clienți au folosit canale digitale, iar 60% dintre aceștia au folosit canale mobile.
Scopul nostru principal este să continuăm să satisfacem cele mai înalte cerințe ale acestora.
Sunteți un cunoscut specialist în riscul bancar: cum a evoluat riscul bancar în perioada post-criză financiară apropiată de sfârșitul primului deceniu al mileniului III? Care ar fi principalele riscuri astăzi și cum pot fi gestionate cu succes?
După perioada dificilă inițială, apărută odată cu criza financiară, băncile și-au adaptat politicile și procesele, ținând cont de lecțiile învățate. Din punct de vedere normativ, au fost implementate mecanisme prudențiale suplimentare și au fost instituite mecanisme de asigurare a rezervelor de capital și mecanisme de rezoluție bancară, menite să sporească rezistența băncilor în fața schimbărilor bruște ale mediului economic.
La mai bine de 10 ani de la criza financiară, industria bancară se află într-o poziție mai bună. Băncile au reușit să-și îmbunătățească semnificativ capacitatea de absorbție a pierderilor și și-au curățat bilanţurile, reușind să gestioneze marea masa de portofolii neperformante generate anterior.
În prezent, pe lângă riscurile existente, precum riscul de credit, lichiditate, piață și operațional, au apărut sau și-au crescut importanța și alte riscuri. Cele mai importante sunt riscul față de mediul înconjurător – riscul climatic, riscul cibernetic și riscul de reglementare și strategic. Prin urmare, băncile trebuie să le includă în apetitul lor de risc definit, să stabilească un cadru procedural pentru managementul riscurilor, să aloce personal specializat și să pună în aplicare controlul asupra proceselor lor.
Aș dori să subliniez că gestionarea unora dintre riscuri necesită un nivel ridicat de specializare, inclusiv cooperarea cu furnizori terți specializați, cum este, de exemplu, cazul riscului cibernetic. Pe lângă resursele umane, este necesar accesul la tehnologiile de ultimă generație, pentru contracararea acestui tip de riscuri și limitarea efectelor acestora.
Opinia analiștilor este că era banilor ieftini a luat sfârșit. Băncile centrale au dat deja semnalul: cum vedeți, în acest context, evoluția creditării în România dar și a creditelor neperformante? Ce mijloace au bancherii pentru a se asigura că aceste creșteri normale, ar spune unii, nu sufoca mediul de afaceri și redresarea economică post-pandemie? Ce se va întâmpla cu decalajul dintre dobânda la depozite și dobânda la împrumuturi?
După aproape doi ani de scădere a dobânzii cheie de referință, Banca Națională a României a decis să inverseze cursul și să înceapă creșterea dobânzii cheie. Principalul motor al schimbării politicii este șocul pe partea ofertei, generat de creșterea prețurilor în sectorul energetic din Europa, împreună cu nevoia de a se îndepărta de obiceiul de a cheltui din pandemie. Creșterile prețurilor la energie au avut un efect semnificativ pe termen scurt, atât direct asupra consumatorului final, cât și asupra sectoarelor industrial și agricol, care vor trebui fie să reducă producția, fie să crească prețurile.
Banca Centrală a făcut un pas pentru a face față acestei probleme prin creșterea ratei cu 25 de puncte de bază (BPS), în prima sa sesiune din ianuarie, și o creștere suplimentară cu 50 de BPS în februarie. O creștere suplimentară la 2,75% ar putea fi așteptată în acest an și o posibilă creștere la 3% în 2023.
Astfel, reducerea efectelor șocului energetic de la sfârșitul anului 2021 și o politică fiscală contractantă ar putea readuce inflația în proximitatea țintei, până la sfârșitul anului 2023.
Ratele ROBOR sunt de așteptat să crească, în conformitate cu evoluția ratei de politică monetară. Piața va dispune de lichidități datorită cheltuielilor bugetare, care sunt finanțate, atât din resurse interne, cât și internaționale. Lichiditatea ridicată menține creșterile Indicelui de Referință pentru Creditele Consumatorilor (IRCC) la niveluri mai mici decât cele așteptate în comparație cu alte rate ale dobânzii de bază. Se preconizează o creștere a inflației în toată Europa. Mai multe bănci din regiune, inclusiv Banca Angliei, au crescut ratele dobânzilor pentru a face față tendințelor inflaționiste. Inflația din Zona Euro a ajuns la un record de 5,1% în ianuarie 2022. Iar în restul continentului, prețurile mari au fost determinate în principal de energie, care a atins vârful de 28,6%, față de 25,9% în decembrie 2021, potrivit estimării Agenției de Statistică a UE. Următoarele cele mai mari creșteri au fost la produsele alimentare, care au crescut până la 5,2% după ce luna trecută crescuseră cu 4,7%. În timp ce Sistemul Federal de Rezerve al SUA (FED) a semnalat că intenționează să crească ratele dobânzilor, începând cu această primăvară, Banca Centrală Europeană nu a luat o poziție clară în acest sens, analistii așteptând o posibilă creștere în trimestrul patru din 2022. În plus, economiștii se așteaptă ca Banca Centrală Europeană să-și continue achizițiile de active nete pentru încă doi ani – mult după ce alte bănci centrale importante au început să le reducă pe ale lor – conform unui sondaj Financial Times. Klaas Knot, președintele Băncii Centrale olandeze și membru al Consiliului de Conducere al Băncii Centrale Europene, a declarat că se așteaptă ca BCE să majoreze ratele dobânzilor în trimestrul patru al acestui an.
Ultimii doi ani au arătat că sistemul bancar a fost capabil să se adapteze la condițiile nefavorabile, iar nivelurile de rentabilitate au rămas, în cea mai mare parte, la valori comparabile cu perioadele anterioare pandemiei.
Având în vedere că se prognozează că România va continua să crească la un nivel relativ sustenabil – în jur de 4% pe an în intervalul prognozat, cu rate scăzute ale șomajului și un flux constant de capital provenit din fondurile și investițiile UE, ne putem aștepta ca cererea să continue, atât pentru creditul de consum, cât și pentru creditul pentru locuințe și pentru afaceri. Prețurile din domeniul imobiliar au continuat să crească în ultimele 12 luni, iar numărul autorizațiilor de construcție rezidențiale emise în 2021 este cu aproape 25% mai mare, față de anii precedenți.
Pe măsură ce impactul șocului energetic se atenuează, iar temerile privind creșterea inflației se diminuează, economia românească ar putea continua să funcționeze într-un scenariu similar condițiilor de dinainte de pandemie, care au fost echilibrate, din punct de vedere al impulsului de creștere și al inflației.
Pe termen mediu (12 luni) este probabil să se constate o rentabilitate stabilă pentru sector.
Cu toții, desigur, suntem profund afectați de tragedia din Ucraina și sperăm într-o încheiere imediată a războiului. Trebuie să subliniem, însă, că toate aceste predicții trebuie reevaluate dacă situația din Ucraina se deteriorează și durează mult până se rezolvă, afectând, astfel, piețele globale.
Sistemul bancar este un organism viu, într-o continuă schimbare: cum vedeți evoluția sa viitoare, din perspectiva organigramei unei bănci și a resurselor umane aflate și ele într-o continuă transformare?
Acum, mai mult ca niciodată, suntem siguri că transformarea digitală este o necesitate pentru bănci. Schimbarea cerințelor clienților, împreună cu nevoia de reducere a costurilor și de creștere a eficienței, determină băncile să se îndrepte către utilizarea tehnologiei moderne.
Cu toate acestea, digitalizarea și migrarea către un mediu fără numerar vor reduce importanța focusului asupra clienților? Aceasta este o întrebare pe care o am în minte.
În opinia mea, aceste evoluții vor schimba cu siguranță interacțiunile noastre cu clienții, dar importanța satisfacției clienților va prevala, cu efect și mai rapid asupra rezultatelor directe. Pentru a ține pasul, trebuie să ne adaptăm modelul de servicii. În loc să fie tranzacționale, sucursalele noastre vor oferi îndrumări și recomandări clienților, concentrȃndu-ne astfel pe interacțiuni cu mai multă valoare adăugată în relația clienții noștri, nu doar pe tranzacțiile simple, care vor continua să migreze către digital.
În această nouă eră, a avea success în domeniul bancar înseamnă a lua decizii de înaltă calitate, a lansa produse și servicii inovatoare, dar, mai presus de toate, este vorba de a pune cu adevărat nevoile și preferințele clienților în centru atenției.
Cum credeți că ar trebui să arate portretul și cariera unui tânăr care vrea să vă calce pe urme? Ce să trebui să preia și ce să evite?
O carieră în domeniul bancar a fost mereu solicitantă, necesită cunoștințe, pasiune, multă muncă, dar, în același timp, aduce multe satisfacții. Pe lângă cunoștințe economice, de afaceri și financiare solide, un bancher ar trebui să fie deschis la minte, să aibă bune abilități de comunicare, să poată face schimb de opinii cu colegii și să învețe din ideile lor.
Mai mult, în contextul actual, care pare să aducă multe schimbări rapide și evenimente greu de anticipat, un tânăr bancher ar trebui să dea dovadă de agilitate, întrucât noua economie necesită gândire rapidă și ajustări din mers, gândire rapidă, dar și empatie și înțelegere în relaţiile sale cu ceilalţi.
Sunteți un director de bancă obișnuit să treacă des prin sucursale și să discute cu clienții. Cum vedeți nivelul de educație financiară al clienților din România?
Mi-am început mandatul la conducerea Garanti BBVA cu o serie de vizite în sucursalele noastre și am avut mai multe întâlniri cu colegii. Am vrut să-i cunosc încă de la început și să aflu opiniile lor despre măsurile pe care le putem adopta, pentru a satisface şi mai bine nevoile clienților noștri.
De asemenea, este adevărat că în contextul importanței crescute a finanțelor în viața noastră de zi cu zi și a complexității produselor financiare, există o nevoie majoră de educație financiară în rândul românilor, așa cum este cazul în multe alte țări.
Pentru noi, în Garanti BBVA România, educația financiară a fost întotdeauna un subiect important și am luat o serie de inițiative în acest sens.
Ne concentrăm permanent pe facilitarea accesului la instrumentele necesare, pentru ca o astfel de educație să înceapă de la o vârstă fragedă. În acest sens, începând cu anul 2016, Banca susține constant Asociația pentru Promovarea Performanței în Educație (APPE), pentru proiecte de educație financiară pentru învățământul preuniversitar: preșcolar, primar, gimnazial și liceal. Asociaţia, în baza parteneriatului de colaborare încheiat cu Ministerul Educaţiei Naţionale, face parte din programul naţional „Educaţie financiară”, implementat la nivelul întregului învăţământ preuniversitar. În primii opt ani ai proiectului s-au înscris peste 500.000 de elevi și cadre didactice de la preșcolar, primar, gimnazial și liceu din cele 41 de județe ale țării și Municipiului București.
Mai mult, în trecut, am dezvoltat și un parteneriat cu Asociația Professional Women’s Network România (PWN), care a conceput un program antreprenorial educațional pentru femeile care se află în faza de start a afacerii lor. Au avut loc mai multe workshop-uri, care s-au concentrat pe oferirea de instrumente teoretice și practice utile femeilor antreprenor, pentru construirea de afaceri de succes.
Printre acțiunile de educație financiară întreprinse în ultimii ani, aș dori să menționez și proiectele educaționale constante de pe paginile de social media ale Băncii, cu informații care variază de la noțiuni financiare de bază și apoi detaliază subiecte precum: construirea unui buget familial, importanța economisirii banilor, diferența dintre investiție și economisire, ce înseamnă economia verde și beneficiile acesteia etc.
Mai mult, anul acesta, împreună cu Asociația Română a Băncilor (ARB) și alte bănci locale, în cadrul proiectului #DreptulLaBanking, va fi lansat în viitorul apropiat un program de educație financiară dedicat antreprenorilor.
Vom continua să ne concentrăm pe educația financiară, deoarece credem cu tărie că oamenii educați financiar învață să economisească, să investească, să împrumute și să cheltuiască bani în mod responsabil.
Ce provocări vedeți pentru banca pe care o conduceți și pentru sistemul bancar românesc în 2022? Cum vedeți evoluția lui în marea familie europeană? Cum va fi anul pentru global banking și ce ne va surprinde?
După cum titrează presa internațională, dacă 2020 și 2021 au fost anii în care COVID-19 a forțat băncile să adopte schimbarea, 2022 va fi anul în care vom vedea această schimbare instituționalizată și vom asista la începutul unei noi normalități.
În acest context, mai multe tendințe ar putea domina sectorul bancar, inclusiv digitalizarea, orientarea către sustenabilitate și provocarea de a atrage talente în sectorul bancar.
Între timp, cred că incertitudinea cu privire la pandemie și evoluția războiului și a crizei umanitare din țara vecină, Ucraina, va fi în continuare prezentă în majoritatea sectoarelor economice, dar, per total, perspectivele financiare sunt în general pozitive pentru industria bancară românească în 2022.
Pe de altă parte, considerăm că Banca Națională a României va continua să se concentreze pe moderarea inflației și să aplice o serie de măsuri de politică monetară. Similar situațiilor altor piețe, de la nivel global, aceste acțiuni vor duce la dobânzi mai mari, atât pentru persoane fizice, cât și pentru companii. Dorim însă să subliniem că această creștere nu va fi atât de semnificativă încât să împiedice companiile să investească, iar indicele prețurilor de consum la sfârșitul anului viitor va scădea odată cu apariția efectului primar.
În ceea ce privește Garanti BBVA, am început anul 2022 într-un ritm echilibrat, cu așteptări și ținte de creștere, menținând totodată o poziție prudentă, în condițiile contextului dificil.
Drept dovadă, la începutul anului am lansat un produs financiar innovator – Casa Eco, un credit verde care se acordă persoanelor fizice pentru achiziționarea imobilelor rezidențiale ecologice, certificate ca atare de Consiliului Român pentru Cladiri Verzi (RoGBC), Banca devenind membru Platinum al acestuia. Colaborarea dintre Garanti BBVA și RoGBC își propune să promoveze finanțările achizițiilor de locuințe sustenabile, prin oferirea de soluții de credit ipotecar verde persoanelor fizice. În viitor, Garanti BBVA va continua să se concentreze pe finanțarea verde, în conformitate cu angajamentul său, ca grup financiar, față de sustenabilitate.
O altă realizare înregistrată în 2022 a fost faptul că Fitch Ratings a îmbunătățit perspectiva Garanti BBVA România (GBR) la Stabilă și a confirmat, în același timp, ratingurile instituției. Ca atare, Ratingul pentru Datorii pe Termen Lung (IDR) al băncii a fost confirmat la „BB-”, reflectând capitalizarea solidă și rentabilitatea băncii, calitatea crescută a activelor, precum și o bună finanțare și lichiditate.
În 2022, avem o viziune clară asupra obiectivelor pe care ni le propunem și ne vom concentra eforturile pentru a ne asigura că Garanti BBVA va înregistra creștere și va câștiga cotă de piață, prin deviza ”Gândim măreț”.
„Gândim măreț” este una dintre valorile de bază ale grupului nostru, deoarece ne reamintește tuturor că putem face mai mult, putem avea un impact mai mare asupra vieții oamenilor și le putem spori oportunitățile, excelând în ceea ce facem. Industria noastră are o influență majoră în viața oamenilor și trebuie să fim conștienți de responsabilitatea pe care o avem.
Sunt convins că ne vom atinge obiectivele de afaceri cu produsele noastre competitive, echipele dedicate și abordarea orientată către client.
COMMENTS