Ne dorim menţinerea profitabilităţii liniilor de business şi continuarea creşterii organice

Interviu cu Mioara Popescu, Preşedinte Executiv Idea::Bank

“Ne aşteptăm să ne împlinim angajamentul: să investim în digitalizare şi să dezvoltăm soluţii simple şi inovative pentru clienţi dar şi standarde de securitate informaţională. În acelaşi timp, ne aşteptam să câştigăm vizibilitate mai mare în piaţă şi să ne consolidăm poziţia” ne spune Mioara Popescu, Preşedinte Executiv Idea::Bank .

Anul 2018, din punctul de vedere al rezultatelor financiare, a fost unul de succes pentru Idea Bank. Dovadă stau premiile recent obținute la Gală Bancheri de Top. Care au fost cele mai mari realizări ale băncii, în opinia Dumneavostră?

Anul 2018 a însemnat pentru Idea::Bank un an de validare a brandului prin continuarea creşterii organice şi consolidarea poziţiei băncii pe piaţa prin urcarea pentru prima dată pe locul 20 în topul băncilor după active şi prin creşterea cotei de piaţă la 0.48% (de patru ori faţă de momentul în care bancă a fost preluată de către grupul Getin Holding). În plus, premiile recent obţinute confirmă capacitatea băncii de menţine o lichiditate optimă, în condiţii de profitabilitate superioară în grupul băncilor cu cota de piaţă similară, datorită bunei productivităţi a angajaţilor care fac procesul de creditare simplu şi practic pentru clienţii noştri. Paşii făcuţi în scopul conso­lidării echipei, experienţa şi pregătirea rele­vantă a membrilor acesteia, susţin procesul de inovare continuă şi standardele de calitate. Această echipă a condus la un nivel superior obiectivele băncii de transformare digitală prin lansarea platformelor Idea::WebDepo şi Idea::Web Credit şi a realizat o premieră pentru piaţa de capital din România, respectiv prima emisiune de obligațiuni corporative subor­donate denominate în EUR, listate în cadrul Sistemului Alternativ de Tranzacționare administrat de Bursa de Valori Bucureşti, aparţinând unei instituţii de credit.

Deși în toamna trecută mulți au spus că va urma un an destul de liniștit, finalul de 2018 a venit cu Oug 114. Cum s-au modificat planurile Idea Bank în noul context?

OUG 114 a venit ca o tornadă în economia românească, inclusiv în sistemul bancar, la finalul anului 2018. Revizuirea ulterioară a acesteia a atenuat o parte din efectele negative asupra strategiei şi planurilor de acţiune ale băncilor. Deşi asimilăm efectele nefavorabile ale taxei, obiectivele noastre strategice se axează pe menţinerea profitabilităţii liniilor de business şi continuarea creşterii organice prin păstrarea ritmului de creştere a creditării superior sistemului. Tratăm taxa pe active financiare ca pe un efect al activităţii noastre eficiente, am ajustat obiectivele de perfor­manţă dar planurile de creştere nu au fost modi­ficate semnificativ.

Ați recurs la emiterea unor obligațiuni listate pe BVB. De ce ați ales această formulă: obligaţiuni subordonate, negarantate, neconvertibile. Cât de importantă e piața de capital pentru o bancă? Pe când mai multe bănci listate? Pe când Idea Bank pe BVB?

Fiind motivaţi de potenţialul de creştere organică a băncii, ne-am definit strategia de diversificare a surselor de finanţare în vederea consolidării bazei de capital şi posibilitatea susţinerii creşterii activităţii de creditare. În acest context, alegerea formulei de obligaţiuni subordonate a întărit poziţia de capital a băncii cu instrumente de fonduri proprii de nivel doi. Privind înainte, provocarea principală generată de aceasta prezenta pe piaţa de capital este să generăm în permanenţă încredere în noi, în echipa noastră, în brandul nostru, prin respectarea promisiunii făcute celor care investesc în noi.

Consider că piaţa de capital este locul care poate consolida încrederea şi respectul primit din partea angajaţilor, clienţilor, investitorilor şi partenerilor. Prezenţa pe piaţa de capital nu este un obiectiv în sine, ea derivă din obiectivele strategice privind finanţarea şi capitalizarea instituţiei. Pentru orice companie, piaţa de capital poate fi locul potrivit pentru diversificarea surselor de finanţare prin atragerea investitorilor instituţionali, motivaţia angajaţilor, facilitarea recrutării de talente din piaţă, credibilitate  în fata partenerilor, câştig reputațional semnificativ. Având în vedere tendinţa băncilor de diversificare a surselor de finanţare şi de a optimiza structura bilanţurilor prin obţinerea de finanţări pe termen lung, este foarte posibil să vedem în viitorul apropiat o prezență mai activă a sistemului bancar pe piaţa de capital.

Pentru Idea::Bank, creşterea organică prognozată va fi susţinută de o capitalizare adecvată, întărirea poziţiei de capital fiind un obiectiv strategic prioritar pentru noi în perioada următoare.

Cum arată viitorul digital al Idea Bank? Cum arată viitorul digital al sistemului bancar? Sunt băncile nevoite să renunțe la o parte de cotă de piață, pe sectoare cum ar fi plățile, către fintech-uri?

Idea::Bank a demarat un amplu proces de transformare digitală, care are ca scop opti­mizarea serviciilor oferite clienţilor: intro­ducem o nouă aplicaţie de internet banking pentru IMM şi persoane fizice, am lansat Idea::WebDepo, platforma online pe care orice persoană fizică se poate înrola şi constitui depozite, Idea::WebCredit, platforma online de creditare cu un model de pre-scoring inclus, şi integrăm colaborarea cu fintech-uri în strategia noastră digitală.

Sistemul bancar este “obligat” să ţină pasul cu avansurile tehnologiei globale şi să se adapteze la viteza şi uşurinţă de răspuns la nevoile clientului. În România, piaţa serviciilor digitale oferă substanţial loc de creştere, dacă ne gândim doar la nivelul redus de bancarizare a românilor. În conformitate cu raportul Băncii Mondiale “Global Findex” din 2017, care descrie modul în care oamenii din 140 de economii utilizează serviciile financiare, doar 58% din românii adulţi au cont bancar (prin comparaţie cu 72% în Bulgaria, şi 87% în Polonia), numai 47% de români au efectuat plăți digitale în anul anterior (procent mult inferior celui din Bulgaria: 65% sau Polonia: 82%), şi doar 12% din români au utilizat internetul pentru a plăti facturi sau a cumpăra ceva online (Bulgaria: 26%, Polonia: 65%). Aşadar, potenţialul de digitalizare a serviciilor financiare este foarte mare, mai ales pe fondul creat de creşterea economică generată de consumul populaţiei.

În serviciile financiare, inovaţia se propagă foarte rapid, nu rezistă ca un produs unic. Astfel, în funcţie de abilitatea de inovare şi de aliniere a costurilor, băncile pot dezvolta soluţii eficiente în beneficiulul clienţilor, la costuri mai mici, care să concureze cu fintech-urile, care, la rândul lor, au conturi deschise la bănci. De cealaltă parte, intrarea fintech-urilor pe o piaţă strict reglementată reprezintă o provocare de adaptare a potenţialului inovator la regulile sistemului bancar.

Ca exemplu de competitivitate cu fintech-uri, banking-ul a înlocuit metodele clasice de predicţie a comportamentului de plată al clienţilor cu sisteme moderne de inteligenţă artificială, ca machine learning, care optimi­zează procesul decizional în zona de risc al creditării. Şi Idea::Bank a migrat de la modul tradiţional de creare a scoringului la utilizarea machine learning în scopul limitării riscului de credit prin digitizarea riscului. Aşa cum arată un raport publicat de McKinsey (2017), “The future of risk management in the digital era”, modelele de tip machine learning pot genera o predictibilitate superioară a riscului de credit şi pot diminua pierderile din credite cu până la 10%. Data analytics şi instrumentele digitale de interpretare a datelor conduc revoluţia digitală şi în sectorul serviciilor financiare, un management performant al datelor creând un avantaj competitiv substanțial în această eră a transformării digitale. În plus, viitorul digital al banking-ului se va traduce printr-o manieră eco-friendly the management al banilor, prin eliminarea amprentei de carbon generată de deplasarea la unitatea bancară sau de printarea diverselor documente, contribuind astfel la eforturile globale de reducere a emisiilor de carbon.

Cât credeți că este dispus consumatorul de produse financiare din România să “colaboreze” cu un consultant virtual? Cum credeți că va arăta agenția bancară a viitorului? Dar angajatul de front-desk bancar al viitorului?

Asistăm deja la un trend de proliferare a inteligenţei artificiale (AI) în banking. Per­cepţia mea este că în acest moment, nu toată lumea este pregătită să vorbească cu un robot, oamenii optând în mare parte pentru contactul uman. Aşadar, dorinţa de interacţiune umană este încă predominantă în sectorul serviciilor financiare, iar aici avem nevoie de angajaţi pregătiţi, care să ofere calitate clienţilor. În plus, acelaşi raport publicat de McKinsey (2017) sugerează că automatizarea la nivelul proceselor va avea şi un impact asupra creşterii productivităţii angajaţilor, care este aşteptată să crească cu 10%-20%, ca urmare a reducerii erorilor umane.

Este evident că agenţiile bancare se vor adapta fundamental valului de digitalizare, ofe­rind servicii automatizate. Este foarte posibil, de asemenea, ca amprenta fizică actu­ală a agen­ţiilor bancare, aşa cum o ştim acum, să devină mai mobilă, în spaţiul fizic, anticipând mult mai mult nevoile clienţilor.

În front-desk, angajaţii vor oferi doar consiliere pentru utilizarea aplicaţiilor băncii şi iniţierea tranzacţiilor de către clienţi, iar aceştia nu vor mai depinde de angajaţi pentru deru­larea serviciilor bancare. Operaţiunile repe­titive din front-office vor fi automatizate, oferind clienţilor mobilitate.

Cum vedeți evoluând tandemul rate ale dobânzilor pasive – rate ale dobânzilor active, pe termen scurt și mediu? Dar marja de câștig bancară? Se va prelungi epoca “banilor ieftini”, ținând cont și de intenția Fed de a coborî rata de referință dar și de cea a BCE de-a continua politica de cumpărare de titluri de valoare din piață?

Marjele vor evolua în funcţie de risc tot timpul. În prezent, în contextul sistemului bancar foarte lichid, cu capitalizare ridicată, profitabilitate susţinută şi o calitate a activelor adecvată, estimez că va continua trendul de scădere a marjelor. Această scădere este susţinută de creşterea dobânzilor la depozite în ritm mai accelerat decât evoluţia dobânzilor la credite. Astfel, în scopul majorării cotei de piaţă prin creşterea creditării, dezvoltăm oferte competitive pentru clienţi. În acelaşi timp, asistăm la o migrare a clienţilor către creditele cu dobândă fixă, pe fondul volatilităţii indicelului IRCC, indice care ţine trendul inflaţiei. De altfel, inflaţia şi condiţiile econo­mice sunt determinante în preţul banilor.

Și dacă tot vorbim de dobânzi, era necesar noul indice de referință care a înlocuit ROBOR? Cum vedeți evoluția celor două pe termen mediu și lung?

Reacţia sistemului bancar faţă de argumentele pentru care a fost introdus noul indice de referinţă a fost negativă. Deşi schim­barea ROBOR poate fi raportată şi la contextul internaţional al renunţării la indicele LIBOR în următorii doi ani şi migrarea la un indice alter­nativ de referinţă, datorită mode­lului imperfect de determinare a indicelui LIBOR, în cazul LIBOR procesul de migrare este unul aprofundat şi desfăşurat pe un interval semni­ficativ, în timp ce IRCC a fost introdus fur­tunos, după patru luni de la publicarea OUG 114.

Evoluţia actuală a celor doi indici (IRCC şi ROBOR) prognozează o convergenţă a acestora în viitorul apropiat Mai exact, estimez că ambii indicii se vor situa în jurul valorii dobânzii cheie a BNR, ROBOR înregistrând valori superioare, datorită faptului că ROBOR este la 3 luni iar IRCC include toate tranzacţiile efective de pe piaţă (din care majoritatea sunt tranzacţii pe termen scurt la dobânzi mai mici decât ROBOR 3M, ceea ce determină valoarea mai redusă a IRCC).

Legea Dării în plată e din nou în actualitate: cum e interpretată impreviziunea de către bancheri? Ce se poate face pentru a opri asaltul legislativ venit din partea unor necunoscători, uneori răuvoitori, asupra sistemului bancar? Cum îi putem convinge să își canalizeze eforturile mai degrabă către acțiuni de creștere a nivelului de educație financiară?

Imixtiunea mediului politic în relaţiile comerciale dintre instituţiile de credit şi populaţie nu e eficientă. Există deja un cadru legislativ adecvat asigurării protecţiei intere­selor debitorilor, respectiv legea falimentului personal (nr. 151/2015) sau OUG nr. 52/2016 privind contractele de credit oferite consu­matorilor pentru bunuri imobile, care prevede acordarea de sprijin consumatorilor care se afla în dificultate de plată, în baza unor proceduri specifice elaborate de bănci.

Este de dorit ca mediul politic să acţioneze de pe poziţie de partener cu mediul economic şi nu de oponent, să urmărească realizarea unui echilibru între elaborarea unor mecanisme de prudenţă şi funcţionarea liberă a pieţelor, în condiţii de reglementare adecvată.

Ce așteptări aveți de la anul 2019? Cu ce rezultate sperați să închideți bilanțul? Ce așteptări aveți anul acesta de la piața bancară dar și de la economia României?

Ne aşteptăm să ne împlinim angajamentul: să investim în digitalizare şi să dezvoltăm soluţii simple şi inovative pentru clienţi dar şi standarde de securitate informaţională. În acelaşi timp, ne aşteptăm să câştigăm vizibi­litate mai mare în piaţă şi să ne consolidăm poziţia. Continuăm creşterea organică suste­nabilă dar cu un control foarte bun al riscurilor şi costurilor operaţionale. Estimăm creşterea uşoară a cotei de piaţă şi consolidarea poziţiei băncii pe piaţă, însă fără a pune ţintele de creştere a bilanţului înaintea creşterii şi menţi­nerii profitabilităţii băncii şi a unui mana­gement adecvat al riscurilor.

În contextul actual al creşterii economice, sistemul bancar va continua să răspundă pro­vo­cărilor de reglementare dar şi testelor generate de iniţiative legislative cu scop pro­tec­ţionism sau fiscal, care au ca efect limitarea business-ului curent. Atragerea de resurse umane de calitate, pregătite, care să susţină procesul de transformare digitală care modifică radical sistemul va continua să fie una din preocupările centrale.

În baza iniţiativelor tot mai frecvente de creştere a culturii investiţionale atât a popu­laţiei cât şi a anterprenorilor, desfăşurate la nivelul sectorului bancar, al BVB şi al Minis­terului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, estimăm o valorificare superi­oară a potenţialului pieţei de capital.

În plus, o dată cu propagarea demersurilor de educaţie financiară, estimăm o creştere a intermedierii financiare din România facilitată de revoluţia digitală din banking.

Credeţi că poate contribui sistemul bancar mai activ la demersurile globale privind limitarea efectelor încălzirii climatice?

Categoric. Din păcate, limitarea efectelor încălzirii globale este o temă mult prea puţin abordată în contextul serviciilor financiare, şi cred că putem contribui mult mai mult, dacă ne responsabilizăm şi dacă asimilăm gravitatea subiectului. Aşa cum vorbim tot mai mult de educaţie financiară, cred că este la fel de important să devenim responsabili de impactul pe care îl avem asupra mediului.

În primul rând, pornind din interior, vorbim de digitalizare. Apoi, în vederea mini­mi­zării impactului asupra mediului încon­jurător, ar trebui să începem să ne desfăşurăm business-ul din clădiri “verzi”, orientare strategică pe care Idea::Bank a avut-o încă de la închirierea sediului central în Hermes Business Campus, clădire cu  specificaţii de clasă A şi certificare BREEAM “Excelent”. Procesele interne ar trebui controlate şi regle­mentate mai bine, de exemplu: în sensul limi­tării printat-utului excesiv, reducerii utilizării plasticului, utlizării surselor de energie verde, utilizarea recipientelor de reciclare şi folosirea lor activă, optimizarea transportului legat de business.

Apoi, noi băncile ne aflăm într-o poziţie cheie de a influenţa practicile de business ale partenerilor noştri, prin rolul nostru de creditori, de consultanţi. Mai mult, avem rolul de a sprijini clienţii în adaptarea business-ului lor pentru a deveni rezilient la schimbările de mediu.

Mihai Săndoiu

Norel Moise