Cu ocazia recentei Gale de premiere a performanţelor obţinute de bănci în anul 2018, directorul Direcţiei Supraveghere din cadrul BNR, Nicolae Cinteză, a făcut un interesant periplu prin problematica sistemului, la momentul actual. Au fost luate în calcul atât plusurile cât şi minusurile, atât provocările cât şi factorii inhibatori ai pieţei bancare.
Îmbucurătoare sunt veştile ce ţin de stabilitate, profitabilitate şi scăderea neperformanţei. „Sistemul bancar românesc rămâne şi în acest an pe coordonatele pe care vi le spuneam la finele anului trecut fiind caracterizat de stabilitate. Rata de adecvare a capitalului rămâne mulţumitoare, chiar dacă a coborât puţin sub linia ce descrie media europeană (n.r. la finele lui 2018 ne plasam deasupra acestei linii)”, a spus oficialul BNR.
Un nou minim la NPL
Vin veşti foarte bune dinspre indicatorul creditelor neperformante din sistem. „Am avut pentru anul trecut o ţintă pentru rata creditelor neperformante statuată la 5%, dar am sperat că ea va coborî chiar spre 4,75%. Nu a fost chiar aşa, descreşterea oprindu-se la finele anului undeva la 4,95%. Am ajuns însă la această ţintă de 4,75% la finele lui aprilie 2019” a spus Nicolae Cinteză. Dacă se aplică metoda EBA şi nivelul de expunere prevăzut de aceasta, numitorul creşte şi implicit rata scade şi mai mult, undeva spre 3,7%. „Însă e mai puţin important acest lucru pentru noi: tot ce ne dorim e să avem în sistem cât mai puţine credite neperformante”. Ce mai trebuie menţionat legat de acest indicator este faptul că România se menţine în Top 3 european în ceea ce priveşte gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante.
Profitabilitate în creştere
Estimările sunt pozitive şi în ceea ce priveşte profitabilitatea. „După un 2018 bun în ceea ce priveşte profitabilitatea, prima parte a lui 2019 păstrează aceeaşi tendinţă. În primele patru luni băncile au acumulat 40% din profitul înregistrat în 2018 iar estimările noastre spun că al final de an am putea vedea un profit sistemic cu 10% mai mare decât în anul precedent ” a explicat şeful Direcţiei Supraveghere. Se păstrează şi caracteristica privind concentrarea profitului: aceleaşi bănci care au făcut profit în 2018 au rezultate bune şi în 2019.
Efervescenţă în materie de M&A
Va continua şi procesul de consolidare sistemică. Vremurile nu sunt uşoare, chiar dacă profitul ar spune altceva, aşa că există bănci în România care sunt de vânzare. Iar din fericire există şi cumpărători. „După cum ştiţi avem două procese de tip Fuziuni şi Achiziţii deja semnate (n.r. e vorba de achiziţia Leumi Bank de către First Bank şi respectiv cea a Băncii Româneşti de către Eximbank. Acestea vor fi analizate: una dintre ele a trimis deja actele spre analiză. Nu cred însă, din ce ştim la ora actuală, să fie probleme care să ne împiedice să autorizăm aceste consolidări.” Şi lucrurile nu se vor opri aici: „Avem în continuare cumpărători interesaţi de businessurile băncilor mici. Printre ei şi o bancă de Top 5 din România. Este posibil să mai vedem măcar două tranzacţii până la finele anului. Acţionarilor băncilor mici le este foarte greu să menţină indicatorii financiari la niveluri adecvate, capitalul nu e uşor de adus iar noi nu acceptăm punerea în primejdie a banilor deponenţilor şi respectiv siguranţei sistemice. Şi mergem până la capăt, inclusiv interzicând unor bănci cu probleme (nivel ridicat al NPL), instituţii de talie foarte mică, să mai ia depozite şi să mai dea credite”, a spus Nicolae Cinteză.
Riscuri potenţiale
Dacă până acum am trecut în revistă cu preponderenţă lucrurile bune, trebuie să luăm în discuţie şi partea mai puţin plăcută. Oficialul BNR apreciază că riscul de credit nu este unul de speriat însă continuă să deranjeze riscul privind activitatea de legiferare. Pe de o parte ne uităm şi vedem cât de rău stăm pe parte de intermediere financiară iar pe de altă parte punem piedici creditării. „Am mai spus şi în alte rânduri: nu poţi creşte creditarea punând taxe pe credit! Când vrei să stimulezi ceva, nu îl impozitezi” consideră Nicolae Cinteză.
Probleme în piaţă induce in continuare deja mult prea celebra OuG 114/2018. Efectele ei negative se văd, chiar dacă a suferit modificări faţă de forma iniţială. „Chiar şi în varianta modificată, taxarea creditului rămâne. Şi vorbim de creditul către economia reală. Am acuzat de atâtea ori băncile că nu dau credite companiilor şi preferă să împrumute statul. Or, prin OuG 114 în forma actuală sunt scoase de la impozitare tocmai creditele acordate de bănci statului. Pare un pic contradictoriu, nu? ” se întreabă oficialul BNR. Nu este singurul act normativ care induce probleme în sistemul bancar. Recent Parlamentul a dat un nou vot pozitiv pe Legea Dării în Plată. „În cercarea legislativului de a reglementa Impreviziunea nu cred că va treace de Curtea Constituţională” crede Directorul Direcţiei Supraveghere.
Riscul de Spălare a Banilor
Băncile ce operează în România se vor confrunta în această perioadă cu un nou risc în creştere, atât pe plan local cât şi la nivel global: riscul de spălare a banilor. Problema e deja dezbătută în cadrul Asociaţiei Române a Băncilor cu BNR. Pentru că măsurile de prevenire a acestui fenomen trebuie să fie din ce în ce mai ferme iar atenţia bancherilor să fie sporită.
Chiar la recenta şedinţă de inaugurare a noului sediu EBA de la Paris a fost luată în discuţie această problemă. Totul a pornit de la cazul Danske Bank, care face valuri de ceva vreme. Concret, prin branch-ul acestei bănci daneze din Estonia au fost spălate aproximativ 200-220 miliarde de euro, provenind din Rusia (pe listă a intrat ulterior şi Letonia). Aceasta în condiţiile în care autorităţile de supraveghere din cele două ţări- Estonia şi Danemarca – fuseseră avertizate de către Rusia încă din 2007 că urmează să fie spălate importante sume de bani prin Danske Bank din Estonia. Dar se pare că implicarea personalului de acolo a fost foarte puternică, mergând până la falsificare de documente. Nu se poate face însă o acuzaţie de Spălare de Bani întrucât nu se poate dovedi originea criminală a banilor. În aceste condiţii se pot aplica doar sancţiuni privind neaplicarea adecvată a politicilor de cunoaştere a clientelei.
Traseul banilor a fost identificat de către Trezoreria SUA care poate urmări circulaţia oricăror sume în dolari americani care circulă pe canale bancare. Banii au tranzitat 24 de ţări, printre care şi România. „Sume din afacerea Danske au trecut şi prin trei bănci din România. Una dintre ele a derulat sume mai măricele, a fost descoperită şi sancţionată de BNR, dar angajaţii de acolo nu s-au grăbit să închidă. Acţiunile sale sunt acum subiectul unui dosar trimis la Parchet spre instrumentare. În ceea ce priveşte celelalte două bănci, prin care au trecut sume minore, una a închis conturile suspecte după şase luni iar cealaltă după o lună de la deschidere ” spune oficialul BNR.
Avertismentele nu sunt de dată recentă. „Încă din februarie 2018 am atras atenţia băncilor să urmărească transferurile făcute de anumiţi clienţi de tip platforme de tranzacţionare sau procesatoare de plăţi. Acestea nu sunt înregistrate în România ci operează sub incidenţa paşaportului comunitar emis de statele membre UE (deci nu sunt sub supravegherea BNR). Băncile trebuie să aplice şi în cazul acestora aceleaşi regulamente de cunoaştere a clientelei ca şi în cazul altor altor clienţi persoane juridice. În iunie 2018 Direcţia Supraveghere a emis şi o scrisoare către bănci prin care acestora li se solicită să urmărească atent anumite tranzacţii ale unor astfel de entităţi. Se pare că nu au făcut-o prea temeinic iar două bănci mari au devenit ţinta celor care se ocupă cu operaţiuni de spălare de bani. Sumele nu sunt mari, dar prejudiciul de imagine, în cazul în care presa internaţională ar scrie că banii unor clienţi nu au fost administraţi corespunzător ar fi imens! Senzaţia noastră este că se încearcă acum compromiterea acestor instituţii. Iar convingerile ne sunt întărite de faptul că vin plângeri trase la indigo de la clienţi străini ai unor astfel de platforme, prin intermediul unor case de avocatură din Bulgaria. Sunt prea multe coincidenţe la mijloc. Pare un atac concertat care să compromită respectivele bănci la nivel internaţional.
Urmărim cu atenţie activitatea a două platforme de tranzacţionare asupra cărora planează din punctul nostru de vedere suspiciunea că ar frauda banii primiţi spre administrare. Colaborăm cu autorităţile de supraveghere din cele două ţări de care aparţin platformele şi dorim să închidem cele 130 de conturi prin care acestea operează în România în cazul în care identificăm astfel de probleme” a detaliat Nicolae Cinteză.
Oficialul BNR a atras atenţia bancherilor prezenţi la eveniment să studieze atent orice scrisoare care vine de la BNR şi să îşi pună mereu întrebări de genul: Oare de ce trebuie să urmăresc conturile în dolari americani? Oare de ce clientul acesta primeşte bani şi îi redirecţionează către persoane fizice cu domiciliul în Insulele Virgine? Şi multe altele de acest tip! Pentru că e necesar ca orice cont prin care se derulează operaţiuni suspecte să fie închis cât mai repede pentru a limita prejudiciile.
„A existat şi în România un caz care a scăpat vigilenţei bancherilor: un client a înfiinţat un SRL a cărui denumire lăsa impresia unei platforme de plăţi cu un nume destul de credibil, a adunat 1,5 milioane de euro şi a dispărut cu ei! Iar banca prin intermediul cărora a desfăşurat operaţiunile nu s-a prins! În condiţiile în care banii se plimbă la intervale de minute prin astfel de platforme, trebuie să dai dovadă de maximă atenţie ” a explicat oficialul BNR.
Ţintele celor care plimbă bani privind România sunt mari: „Ţinta vehiculată a acestora privind România este de 25 de miliarde de euro! Aşa că e nevoie de maximă atenţie pentru că şi sancţiunile sunt pe măsură. Delimitarea sistemului bancar comunitar de operaţiuni de tip Danske e prioritate a Comisiei Europene, alături de BASEL 3. Măsuri dure au fost luate şi până acum. Să nu uităm că Guvernatorul Băncii Centrale a Estoniei a fost destituit şi chiar arestat, momentan fiind eliberat sub control judiciar. Băncile care intră în astfel de jocuri sunt pasibile de pierderea licenţei. Ambiţiile celor care se ocupă cu lucruri mai puţin curate sunt mari: ei încearcă să pătrundă prin orice uşiţă întredeschisă găsită la băncile din statele membre UE „.
COMMENTS