Sănătatea financiară a unei națiuni are întotdeauna o importanță strategică pentru că se referă la nivelul de bunăstare pe care îl au cetățenii. Nevoia de sănătate și stabilitate financiară este critică pentru fiecare cetățean, iar educația financiară este cea care poate asigura baza necesară unei mai bune protecții și reziliențe economico-financiare. Din acest motiv doresc să vă aduc mulțumiri, Domnule Președinte Iohannis, pentru că ați promulgat legea prin care, începând din acest an, Ziua Educației Financiare va fi celebrată pe data de 11 aprilie.
Educația financiară nu este un lux. Ea se înscrie deja, de multe decenii, printre necesitățile vieții contemporane. Un celebru antreprenor american evoca, într-o manieră oarecum brutală, această realitate: “O persoană fie își pune ordine în finanțe, fie finanțele sale îl vor disciplina”. Modul în care fiecare dintre noi ne raportăm la reușita financiară, ne face ca deseori să ignorăm forța sugestivă a unei astfel de maxime. Din păcate, tentațiile consumeriste, la care suntem zilnic expuși, ne pot transforma în victime ușoare ale propriilor prejudecăți în materie de educație financiară. Nu neg faptul că mecanismele pieței libere pot disciplina comportamente financiare ce se expun prea dezinvolt la riscuri. Prețul unei astfel de disciplinări poate fi însă, deseori, mai dramatic decât îndrăznim să ne imaginăm.
Sunt vizibile – cred eu – eforturile susținute pe care Autoritatea de Supraveghere Financiară le face în reglementarea și controlul piețelor financiare, cu toată hotărârea și într-un mod cât se poate de transparent, fie că vorbim de inițiative legislative punctuale și imperios necesare, fie că vorbim de măsuri mai puțin confortabile în anumite circumstanțe, dar care – am convingerea – sunt cele legale, corecte și sustenabile pentru sănătatea piețelor financiare nebancare.
Evoluțiile macroeconomice ale lumii în care trăim fac din educația financiară un imperativ social. Crizele recente care au culminat cu turbulențele economiei mondiale, determinate de războiul din Ucraina, arată că globalizarea economică și financiară vine cu o serie de provocări. Creșterea negativă, inflația și insecuritatea alimentară devin concepte din ce în ce mai des evocate în vocabularul economic actual.
Pe de altă parte, nu putem să nu recunoaștem că globalizarea fluxurilor de capital și digitalizarea serviciilor și produselor financiare au deschis noi orizonturi de așteptare în materie de prosperitate sustenabilă. Din păcate însă, aceste orizonturi continuă să aducă nu doar noi oportunități ci și noi riscuri.
Trăim sub semnul propriilor alegeri financiare. Creșterea complexității produselor financiare, volatilitatea piețelor financiare, proliferarea tehnologiei blockchain sau digitalizarea asimetrică a serviciilor financiare sunt consecințe ale unei evoluții macroeconomice mondiale. Această evoluție impune riscul financiar ca o componentă inevitabilă a vieții cotidiene.
Din ce în ce mai multe decizii zilnice au implicații financiare mai mult sau mai puțin conștientizate. Fiecare zi poate aduce oportunitatea unui investiții dar și riscul de a cădea victimă unor tranzacții ale căror implicații pot compromite sănătatea economică a familiilor noastre.
Spre exemplu, ne-asigurarea unor bunuri, investițiile la bursă sau investițiile în cripto-monede pot deveni doar câteva situații generatoare de riscuri, pe care absența educației financiare de bază ne face incapabili de a le înțelege și evalua. Practic, autonomia financiară a cetățenilor implică și deplasarea asimetrică a responsabilității în materie de decizii financiare, de la instituțiile financiare către indivizi. Acest proces de transferare progresivă a riscului nu poate lăsa indiferentă o instituție precum este Autoritatea de Supraveghere Financiară. Subliniez aici consistentele eforturi menite să asigure sănătatea financiară a piețelor de capital, de asigurări și de pensii autohtone.
Autoritatea își propune ca – prin dezvoltarea abilităților financiare ale cetățenilor – să se alinieze nu doar tendințelor recente în materie ale țărilor OECD, ci să contribuie și la implementarea proiectului România Educată, proiect inițiat și promovat de Președintele României.
Vom reuși oare ca prin educația financiară să estompăm rapid diferențele de comportament economic între cetățenii români și cei ai democrațiilor avansate? Deși în statisticile privind gradul de alfabetizare financiară a cetățenilor români, țara noastră nu atinge nivelul țărilor fruntașe din OECD, sunt convins că inițiativele pe care guvernul român, societatea civilă, partenerii financiari și în special instituția noastră le-au luat în acest sens vor genera curând rezultatele așteptate.
Toate acțiunile de educație financiară ale Autorității vizează dezvoltarea unei atitudini proactive în materie de comportament financiar responsabil. Parafrazându-l pe Nicholas Taleb, care opune ideii de reziliență conceptul de antifragilitate, aș putea spune că strategia de educație financiară a ASF vizează mai mult decât simpla reziliență financiară. Prin toate semnalele pe care instituția noastră nu încetează să le transmită, ne propunem să sporim capacitatea cetățenilor în a detecta, evalua și eventual exploata în scopul prosperității individuale, gradul de risc al tuturor produselor și serviciilor financiare.
Idealul dezvoltării unor comportamente financiare responsabile proactive și durabile nu poate fi atins decât atunci când educația financiară devine un proiect de societate. Printr-o serie de parteneriate încheiate cu 20 de universități românești, instituția noastră a început deja materializarea acestui proiect, organizând cu Institutul de Studii Financiare aproape 70 de seminarii la care au participat peste 5.000 de studenți. De asemenea, mai mult de 500 de profesori au fost pregătiți în domeniul educației financiare, pentru a transfera cunoștințele elevilor de gimnaziu.
Forumul educației financiare devine un proiect național important, care creează contextul necesar implementării de programe, evaluării lor și dezvoltării unui dialog constructiv, prin cooperare, în domeniul educației financiare.
COMMENTS