Poziționarea curentă a României drept țara UE cu cea mai mare inflație anuală și măsurile care pot fi luate în materie de politici fiscal-bugetare și monetare au creeat largi dezbateri mai mult sau mai puțin focusate pe situația de moment. De aceea, poate ar fi utilă o privire ceva mai largă înapoi și una înainte, în contextul țărilor non-UE din Europa Centrală, pe date furnizate strict de Eurostat și prognoza de iarnă 2024 a Comisiei Europene.
Desigur, totul pe date comparabile, motiv pentru care inflațiile sunt calculate pe metodologia europeană armonizată și pentru care am păstrat valoarea de 1,8% creștere economică pentru 2023, așa cum apare ea pe site-ul Eurostat și nu 2,1% cât a fost anunțată deja de către INS în varianta provizorie.
Dacă ne uităm înapoi, pe intervalul 2021 – 2023, după traversarea crizei induse de pandemie, se poate vedea că am înregistrat cel mai mic avans al prețurilor în regiune (27,9%, cu aproape cinci puncte procentuale sub Cehia și Polonia și la 14 pp de Ungaria, unde acest fenomen a fost scăpat temporar scăpat de sub control.
Totodată, țara noastră a ocupat poziția a doua la creșterea economică, la mică distanță de Polonia (12% în trei ani, comparativ cu 12,8%), ceea ce ne-a permis să depășim Ungaria ca PIB pe locuitor la paritatea puterilor de cumpărare standard și să urcăm la un nivel de 78% din media UE pe datele semnal publicate recent.
Acum, dacă aruncăm o privire în viitor, conform prognozei oficiale a Comisiei Europene, putem observa că aceasta ne vede detașat primii în regiune la creșterea economică (repetăm, am păstrat valoarea de 1,8% pentru 2023), cam la două puncte procentuale de Polonia, la trei de Ungaria și mai mult decât dublu în raport cu Cehia.
La schimb, prin raport cu aceasta din urmă, vom trece în intervalul 2023 – 2025 pe locul doi la creșterea prețurilor, cu circa 20% cumulat; dar vom sta mai bine decât Polonia, ca să nu mai vorbim de Ungaria. Asta chiar dacă, nota bene, scăderea inflației apare mai lentă la noi în 2024 decât în cele două țări amintite, pentru a ajunge în 2025 sub ele la inflația medie anuală.
În context, reamintim că inflația anuală, adică media mobilă a ultimelor 12 luni raportată la cele 12 luni anterioare explică mai corect evoluția prețurilor în timp decât inflația anuală anunțată momentan, într-o anumită lună. Capitol la care România figura conjunctural în februarie 2024 prima în UE, cu 7,1%. Aparent departe de Polonia (3,7%), Ungaria (3,6%) și Cehia (2,2%).
Așadar, strict pe datele certificate și prezentate simultan de Eurostat, ar rezulta că am avea cea mai bună combinație între creștere economică și inflație din regiune, pentru țări care operează în condiții de flotare a monedei naționale în raport cu euro. De unde ar rezulta ceva de genul „dacă mă uit în oglindă, mă detest, dacă mă uit în jur mă admir”. Numai să confirmăm analiza europeană.
COMMENTS