Piaţa obligaţiunilor suverane din Europa Centrală şi de Est (ECE) ocupă locul 5 în clasamentul celor mai mari astfel de pieţe din Europa continentală (capitalizare totală de aprox. 400 miliarde euro); obligaţiunile suverane din ECE au surclasat emisiunile similare cu maturitate de cinci ani din Germania şi Franţa. România este campioana regională la obligaţiunile emise în moneda naţională (9,8% randament total pentru emisiunile pe cinci ani); Ungaria înregistrează cea mai bună performanţă din regiune pe piaţa eurobondurilor (randament 10%) – depăşind de asemenea Italia şi Spania. Interesul în creştere al investitorilor faţă de obligaţiunile din ECE se datorează unei distribuţii mai echilibrate a riscurilor de creştere/scădere şi randamentelor atractive comparativ cu majoritatea obligaţiunilor din zona euro. Situaţia numerarului este în general confortabilă pentru guvernele din ECE. Cel mai probabil Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia şi Slovenia vor evita emisiunile pe pieţele internaţionale în ultimul trimestru din 2014. Croaţia, Serbia, România şi Turcia pot valorifica sentimentul favorabil al pieţei şi recurge la o pre-finanţare în T4 2014. Polonia şi Slovacia preferă să acceseze pieţele internaţionale doar în primul trimestru din 2015. Piaţa obligaţiunilor suverane din ECE a devenit din ce în ce mai importantă pe parcursul ultimilor ani, în contextul îmbunătăţirii ratingului relativ al acestor ţări faţă de statele din zona euro (ratingurile unor state din ECE au fost îmbunătăţite, în timp ce ratingurile multor ţări din zona euro au scăzut) şi reducerii marjelor contractelor de transfer de risc pentru instrumentele financiare cu venit fix (CDS). În special în acest an, obligaţiunile suverane din ECE s-au evidenţiat ca unele dintre cele mai performante active din Europa, ca urmare a randamentelor satisfăcătoare în comparaţie cu ratingurile şi indicatorii fundamentali ai acestora, precum şi a volatilităţii pieţei situată la un minim istoric, potrivit celui mai recent raport publicat de Erste Group Research cu privire la obligaţiunile suverane.
„Una dintre cele mai importante teme de investiţii este în acest moment contextul caracterizat de dobânzi reduse, prin urmare am văzut mai mulţi investitori instituţionali care caută să-şi diversifice portofoliile şi, astfel, urmăresc cu atenţie obligaţiunile de stat din ECE. Pe fondul creşterii substanţiale a capitalizării pieţelor obligaţiunilor în ECE am decis introducerea a doi indici Erste pentru obligaţiunile ECE, care ajută la monitorizarea performanţei obligaţiunilor suverane din regiune. Principala concluzie este că obligaţiunile suverane din zona ECE se regăsesc printre cele mai performante active din Europa şi investiţiile într-un portofoliu cu astfel de active ar putea de fapt să reducă în mod semnificativ volatilitatea fără a afecta prea mult randamentele”, spune Juraj Kotian, Director Cercetare Macro/FI pentru ECE în cadrul Erste Group.
Investiţiile într-un portofoliu de eurobonduri ale ţărilor din ECE, calculate conform Indicelui Erste Eurobond pentru ECE, au generat randamente mai mari pentru investitori în acest an (6,9%) comparativ cu plasamentele în obligaţiuni din ECE emise în monedă locală calculate în euro (5,3%) conform Indicelui Erste Obligaţiuni denominate în monedă locală din ECE. Ambii indici evidenţiază faptul că obligaţiunile din ECE au depăşit ca performanţă emisiunile similare din Germania şi Franţa, cu scadenţa la cinci ani, al căror randament s-a situat la doar 3,8% şi, respectiv, la 4,6% (de la începutul anului 2014, inclusiv câştiguri de capital). Statele din ECE incluse în aceşti indici sunt Croaţia, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Slovenia şi Slovacia (dintre acestea, ultimele două ţări nu sunt incluse în Indicele Obligaţiuni denominate în monedă locală având în vedere faptul că sunt membre ale zonei euro).
„Dintre obligaţiunile denominate în moneda naţională, titlurile emise de România cu scadenţa la cinci ani, cu un randament total de 9,8%, au înregistrat o performanţă cu mult superioară întregii regiuni, în principal întrucât moneda locală nu s-a depreciat (fiind bine ancorată de banca centrală), iar surplusul de lichiditate a determinat scăderea randamentelor. În timp ce obligaţiunile denominate în HUF au avut o performanţă inferioară Indicelui Erste Obligaţiuni în monedă locală din ECE, eurobondurile emise de Ungaria au înregistrat cel mai bun rezultat în contextul general având în vedere că randamentul anual de 10% este superior celor ale obligaţiunilor emise de Italia, Spania şi Slovenia. Eurobondurile emise de Ungaria au profitat cel mai mult de continuarea reducerii marjelor obligaţiunilor suverane din Europa”, explică Juraj Kotian.
Interesul în creştere al investitorilor faţă de obligaţiunile din ECE se datorează unei distribuţii mai echilibrate a riscurilor de creştere/scădere şi randamentelor atractive comparativ cu majoritatea obligaţiunilor din zona euro. Eurobondurile din ECE au înregistrat de asemenea o performanţă foarte bună în termeni ajustaţi la risc. Volatilitatea Indicelui Erste Eurobond pentru ECE, calculată prin abaterile standard ale variaţiilor zilnice, a fost mai mică comparativ cu cea a ţărilor din ECE luate în considerare la nivel individual şi chiar faţă de Germania. De-a lungul ultimilor ani, reducerea marjelor CDS a fost remarcabilă în cazul statelor din ECE. Într-o oarecare măsură, această evoluţie a fost asociată cu faptul că indicele global de risc (VIX) s-a micşorat constant şi prima aferentă activelor riscante a scăzut. În pofida tendinţei de scădere înregistrată în toate statele din ECE, analiştii Erste consideră că diferenţele dintre marjele CDS nu sunt de neglijat. „Cu toate că există tendinţa de a privi întreaga regiune drept o zonă omogenă, iar pieţele din ECE sunt predispuse să aibă un răspuns comun la schimbările înregistrate de încrederea globală, diferenţele dintre indicatorii fundamentali par să explice de ce nivelul marjelor CDS variază în regiune. Mai mult, acest lucru pare să afecteze magnitudinea răspunsurilor la creşterea aversiunii la risc”, afirmă Kotian. În special, reacţia unei ţări la modificarea aversiunii globale faţă de risc este strâns corelată cu ratingul relativ. Cu alte cuvinte, statele în care indicatorii de bază sunt solizi (rating relativ mai bun) rămân mai rezistente în faţa turbulenţelor globale. Departamentul de cercetare Erste arată că, având în vedere nivelul actual al aversiunii la risc globale, o îmbunătăţire a ratingului relativ cu o treaptă ar trebui asociată cu o reducere medie de 30 de puncte de bază a CDS. Se estimează că modificările deficitului de cont curent vor avea efecte similare asupra nivelurilor CDS, deşi într-o mai mică măsură (reducerea deficitului de cont curent cu 1 punct procentual ar trebui asociată unei reduceri medii de 6 puncte de bază a CDS).
În ceea ce priveşte perspectiva şi performanţa obligaţiunilor din ECE în ultimul trimestru din 2014, evoluţiile contextului internaţional vor avea un rol crucial. În întreaga Europă, posibilitatea ca randamentele să mai scadă este extrem de redusă în multe ţări, în timp ce nivelul actual al randamentului (în multe state acesta se situează sub 1% pentru obligaţiunile cu scadenţă la cinci ani) nu este evaluat corespunzător în niciun risc de creştere. Din această perspectivă, multe obligaţiuni emise în ECE oferă încă o distribuţie mai echilibrată a riscurilor de creştere/scădere şi a recompenselor asociate în ceea ce priveşte randamentul. În plus, analiştii Erste anticipează unele oportunităţi de câştiguri pe termen scurt din tranzacţii valutare în Ungaria şi Polonia înainte de sfârşitul anului, ceea ce ar putea impulsiona performanţa Indicelui Erste Obligaţiuni denominate în monedă naţională din ECE.
COMMENTS