Observații privind creșterea economică

Institutul Național de Statistică a păstrat valoarea deja anunţată pentru creşterea economică brută pe primele trei trimestre din anul trecut la 7% ( +6,9% după ajustarea cu sezonalitatea). În valoare nominală, însă, PIB-ul pe primele trei trimestre din 2017 a fost revizuit în sus cu aproape 1,7 miliarde lei ( integral pe baza recalculării pentru T3), până la 598.461,4 milioane lei.

Produsul Intern Brut trimestrial pe primele nouă luni din 2017 (date brute)

Sursa: INS

Valoarea pentru trimestrul al treilea din 2016 a fost recalculată de la circa 235 miliarde lei în varianta provizorie 1 la 236,7 miliarde lei în varianta provizorie 2, care va fi utilizată pentru calculul de final de an. Potrivit metodologiei europene, după terminarea unui an, se anunță o valoare provizorie a PIB, după un an se se face revizuirea la varianta semidefinitivă, pentru ca valoarea statistică finală să fie consemnată de-abia după doi ani.

De remarcat faptul că valoarea de creștere a PIB pe trimestrul III 2016 în raport cu trimestrul anterior a înregistrat cea mai mare valoare din ultimii trei ani şi un nivel majorat continuu pe parcursul ultimelor cinci trimestre. Pentru trimestrul patru al anului curent, se aşteaptă, însă, o anumită temperare a acestui ritm, care va conduce la o uşoară scădere a rezultatului economic pe final faţă de cel consemnat după primele 9 luni.

Evoluția PIB trimestrial față de trimestrul precedent, serie ajustată sezonier

Utilizarea PIB a fost „reorganizată”

O interesantă modificare de date statistice a intervenit pe partea de contribuție la creșterea PIB a categoriilor de utilizări (vezi tabelul ), situația din trimestrul III oferind o imagine a motoarelor care susțin în prezent avansul PIB. Consumul intern a determinat, până la urmă, integral creşterea economică, asigurat prin diminuarea stocurilor şi intrări din exterior.

Totodată, scăderea influenţei date de investiţii ( a se citi formarea brută de capital fix) s-a dus ( ghici unde ?) în triplarea contribuţiei la creşterea PIB dată de majorările salariale din sectorul bugetar (se presupune metodologic că aceste majorări ar avea un echivalent în creştere economică). De remarcat şi contribuţia negativă, ceva mai atenuată decât se credea iniţial, a exportului net de bunuri şi servicii.

Contribuția la creșterea PIB pe categorii de utilizări în trim. III 2017

Poziţionarea atipică a contribuţiilor la creşterea economică

Dar ceea ce surprinde cel mai mult este poziţionarea cu totul atipică a contribuţiei sectoarelor economice la creşterea economică excepţională de 8,8% consemmnată în trimestrul III 2017, unde datele din varianta proziorie 1 au fost confirmate aproape identic în varianta provizorie 2, cea care va rămâne bătută în cuie până la revizuirea de peste un an, când se va anunţa varianta semidefinitivă a PIB.

Topul contribuţiilor la creşterea economică pe T3 2017

Sector Contribuţie la formarea PIB Contribuţie la creşterea PIB

Agricultura a ocupat detaşat primul loc, cu o contribuţie de 2,6 puncte procentuale, deşi ponderea ei în formarea PIB s-a păstrat sub 10%. De-abia pe locul doi a venit industria, cu 1,9pp, dar înaintea comerţului (puternic stimulat de creşterea generală a veniturilor, şi salarii şi pensii). Acesta a bifat doar 1,6pp, în ciuda „primei speciale” acordate prin punctul de pensie majorat la mijlocul anului cu 9%, fără obligaţie legală.

În fine, ar fi de semnalat contribuţia nulă la creşterea economică a unor sectoare economice importante, precum cel de intermedieri financiare şi cel de construcţii, oarecum bizare (şi cu cauze ce ar trebui examinate mai atent) în acest climat de creştere economică susţinută.