O analiză a pieţei de capital nu putea fi completă fără o discuţie cu vicepreşedintele ASF, Mircea Ursache, cel care se ocupă de acest important sector de foarte multă vreme. Am încercat să aflăm de la dânsul care sunt priorităţile şi ce îi aşteaptă în acest an pe principalii jucători din domeniu.
Care ar fi priorităţile pieţei de capital din România în anul 2018?
O analiză atentă şi precisă privind ceea ce se va întâmpla în 2018 trebuie pornită de la ceea ce s-a realizat în 2017. Avem o listă cu 8-9 obiective la care lucrăm, iar dintre acestea vă voi vorbi de cele mai importante.
Principalul obiectiv ţintit în 2018 este acela de a urca piaţa de capital românească în categoria Pieţelor Emergente. Aceasta înseamnă finalizarea unui proces de cinci ani care presupune bifarea tuturor punctelor din programul STEAM. În prezent avem îndeplinite 8 din cele 9 condiţii ce pot conduce la upgrade-ul pieţei româneşti de capital.
Rămâne un punct foarte important de rezolvat, acela al lichidităţii, element care ar permite intrarea unor investiţii mari în piaţă. Ea crează valoare atât companiilor listate cât şi acţiunilor tranzacţionate. Creşterea lichidităţii se poate face atât prin aportul companiilor de stat cât şi al celor private. La cele din urmă se poate observa o schimbare de percepţie – din ce în ce mai mulţi jucători din sfera privată vin să se listeze pe BVB.
Poate fi Hidroelectrica declanşatorul procesului de creştere a lichidităţii?
Un pas necesar dar nu şi suficient pentru creşterea lichidităţii la BVB este listarea Hidroelectrica. Desigur, cu un pachet de 10-15% nu poţi rezolva în totalitate problema lichidităţii, dar o astfel de mişcare ar fi foarte importantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând ne-ar arăta care e valoarea reală a companiei şi a acţiunilor sale. În al doilea rând, indiferent că va fi listare doar la Bucureşti sau listare duală Londra-Bucureşti, va fi o invitaţie atractivă pentru investitorii străini şi nu numai. Odată listată compania, vom ştii exact ce se află în interiorul acesteia.
La cum arată lucrurile acum cu siguranţă IPO- ul va fi unul suprasubscris. Nu sunt de acord cu cei care spun că ar fi doar o picătură într-un ocean – orice listare pe bursă e binevenită, indiferent că e de stat sau privată, şi contribuie la creşterea lichidităţii. Să nu uităm că românii au în sistemul bancar un volum mare de depozite – anul trecut acestea au crescut cu încă 10% – şi ar trebui ca o piaţă de capital ofertantă să îi convingă să mute din aceşti bani pe bursă (mai ales că randamentele la depozite sunt foarte reduse). Pentru acest lucru e nevoie de educaţie financiară, un proces anevoios care în momentul de faţă face paşi serioşi prin implicarea ASF, BVB şi a altor actori.
Pe când şi la BVB o creştere a sofisticării produselor? Cât de aproape suntem de o piaţă a derivatelor?
O altă ţintă importantă pentru 2018 ar fi dezvoltarea pieţei derivatelor. Acestea au dispărut din piaţă odată cu închiderea pieţei SIBEX, ca urmare a unei decizii neinspirate luate de fosta conducere a BVB. Actualul management şi-a propus reintroducerea acestor produse şi dezvoltarea pieţei derivatelor. Nu e un lucru uşor întrucât derivate fără o contraparte centrală nu se poate. Aceasta are mai multe semnificaţii. În primul rând ea este cea care dă transparenţă şi credibilitate contractelor. În al doilea rând ea dă încredere investitorilor şi îi atrage către aceste produse. Fără o contraparte centrală credibilă, din care să facă parte Ministerul Finanţelor şi BNR, nu vom vedea investitori importanţi în această piaţă. Am avut deja o primă şedinţă cu noua conducere a BVB care vrea să rezolve şi această problemă.
Ce facem cu problema celor care nu ştiu cum să îşi valorifice cupoanele primite din programele de privatizare în masă?
Într-adevăr, cea de a treia problemă pe care dorim să o rezolvăm în 2018 este legată de aceste cupoane care stau în momentul de faţă blocate la Secţiunea I a Depozitarului Central. Există mai multe variante de rezolvare. O primă soluţie poate fi cea oferită printr-un proiect BERD care face o analiză globală asupra proceselor de privatizare desfăşurate în toate statele excomuniste. O a doua soluţie poate veni din modificările aduse la Legea 31, aflate acum în stadiu de propuneri la Parlament.
Din cele două proiecte niciunul nu este pornit, ambele fiind la faza de discuţii. Oricum, ne dorim ca în 2018 cei care deţin astfel de cupoane, fie să poată continua în piaţa de capital, fie să primească în schimbul lor despăgubiri la o justă valoare.
Revenind puţin la ţintele pentru 2018, sperăm să avem şi atât de aşteptata lege a FIA, care să ridice şi ultimele bariere de dezvoltare a pieţei de capital. De asemenea aşteptăm cu interes şi adoptarea legii Fondului de compensare.
MiFID 2: cost sau oportunitate?
Chiar dacă iniţial va fi perceput ca un cost, setul de reglementări MiFID II aduc o schimbare importantă de paradigmă în piaţă, mutând răspunderea pe umerii entităţilor supravegheate. Şi trebuie să recunoaştem că e o schimbare majoră. Ce am putut constata este faptul că aceste entităţi s-au adaptat foarte bine adoptării regulamentelor premergătoare implementării MiFID II. Nu ne bucură faptul că nu suntem singura ţară care nu a adoptat încă acest regulament: e o dovadă a complexităţii lui.
MiFID II ordonează piaţa, dă responsabilităţi suplimentare entităţilor supravegheate dar şi puteri mai mari supraveghetorilor atunci când se constată fraude în piaţă. Există un capitol întreg dedicat supraveghetorilor cu prevederi foarte drastice atunci când se constată nereguli. Acestea pot solicita informaţii privind conturile şi transferurile bancare, liste ale convorbirilor telefonice ale celor care ar putea face manipulare sau abuz de piaţă, etc. Dar, trebuie să subliniez, autorităţile intervin exclusiv când apar probleme în piaţă.
După cum ştiţi, eu am promovat şi o iniţiativă de adoptare a unei legi europene de soluţionare administrativă a conflictelor. Ecourile din piaţă sunt bune şi mi-aş dori să văd astfel de soluţionări prin recunoaşterea greşelii şi, desigur, achitarea benevolă a prejudiciului.
Cum se vede viitorul SIF-urilor?
Odată adoptată noua lege AFIA şi ele vor intra într-o viaţă nouă. SIF vor trebui să devină administratori de portofolii şi nu vânzători de active. Ele pot juca un rol important în economie, deţin mult cash dar trebuie să aibă unde investi. Trebuie, de asemenea, să-şi rezolve şi problema legată de consolidarea acţiunilor.
Odată cu apropierea lui 2019 ele vor scăpa şi de pragul de deţinere. O piaţă unică europeană interzice statelor să stabilească prin lege astfel de praguri şi acceptă doar praguri decise şi votate de adunările generale ale acţionarilor.
Ce rol vor juca pensiile private în piaţa de capital?
Administratorii de pensii private au fost, sunt şi vor fi jucători importanţi pe piaţa de capital. Indiferent de cum a evoluat procentul de contribuţie, acestea au plasat în circuitul economic importante sume de bani (circa 8 miliarde). O parte din bani au mers şi în acţiuni. La listările din ultimii ani, fondurile de pensii au fost actori importanţi. E de gândit dacă nu e bine să li se dea puţin mai multă libertate în ceea ce priveşte investiţiile. Mici plasamente în imobiliar le-ar aduce surplus de randament şi le-ar scuti de criticile privind faptul că produc pentru contributori prea puţin.
În ce stadiu de aflăm cu Fondul Suveran?
După cum ştiţi eu am promovat această idee încă din 2009. Viaţa ne arată că astfel de construcţii pot fi deosebit de importante. Şi nu trebuie să ne uităm tocmai în Norvegia sau Qatar pentru a observa acest lucru ci mai aproape, la Polonia sau Franţa. Un astfel de fond trebuie gândit ca o nevoie. Indiferent de ceea ce va stabili legiuitorul, trebuie ca această construcţie să aibă următoarele caracteristici:
- Să beneficieze de transparenţă,
- Să adopte regulile de guvernanţă corporativă (din ceea ce se ştie, ne-am angajat faţă de Eurostat ca în conducere să se afle oameni din piaţă şi nu din Guvern),
- Cât mai multe din cele 27 de companii din portofoliu să fie listate (ideal ar fi toate).
O construcţie bazată pe astfel de piloni nu poate fi decât trainică. Odată constituit, există 18 luni în care să vedem cum se mişcă în piaţă, ce politici investiţionale adoptă. Nu este exclus ca pe viitor chiar fondul să facă un IPO pe BVB sau altă bursă, sau să conlucreze îndeaproape pentru investiţii cu o bancă de dezvoltare.
COMMENTS