„Pentru acest an, nu doar că vrem să ţinem pasul cu trendurile, dorim să le şi anticipăm în continuare cât mai mult. De exemplu, vedem că lumea a descoperit tot mai mult sensul de acasă, are noi valori privind sănătatea, siguranţa şi locuinţa, aşa încât în mod sigur va continua să se îndrepte spre credite pentru locuinţe şi pentru proiecte personale. Dacă lumea va reîncepe să călătorească, vedem un interes ridicat spre cardurile STAR. Sau, cum lumea se orientează tot mai mult spre produsele locale, suntem pregătiţi să susţinem antreprenorii, aşa încât cât mai mulţi să cumpere româneşte”, spune Omer Tetik, CEO al Băncii Transilvania.
Care au fost cele mai importante modificări în business-ul bancar, pe care le-a impus pandemia?
Pentru banca noastră, pandemia a fost o reinventare a modelului de business. Cum suntem cel mai mare finanţator al economiei româneşti, rolul Băncii Transilvania este crucial în această perioadă, aşa încât binele clienţilor este prioritatea noastră. Ne-am adaptat prin acces omnichannel la servicii şi produse, am venit constant cu facilităţi noi pentru banking online şi ne implicăm, ca până acum, în programe de susţinere a clienţilor. Adaptarea a fost inclusiv în modul în care lucrăm, ne întâlnim, cum colaborăm în cadrul echipelor noastre. Mulţumesc încă o dată echipei pentru mobilizare, a fost forţa noastră interioară ca să trecem cu bine prin ce a însemnat pandemia până acum.
Sunteţi una dintre băncile care dau tonul în digitalizare: ce ar trebui să reţinem din activitatea băncii în acest domeniu în 2020?
Pandemia a generat sau a accentuat mai multe trenduri, pe care noi, la Banca Transilvania, am fost pregătiţi să le susţinem. Go outside a devenit go online, iar oamenii s-au distanţat de cash. Oamenii s-au îndreptat spre banking la distanţă, au încercat noi modalităţi de interacţiune cu banca. Din martie 2020 am lansat aproape 30 de facilităţi pe partea de digital banking, în special prin telefon – de la retragerea de bani de la bancomatele BT cu ajutorul telefonului, adăugarea în BT Pay inclusiv a cardurilor emise în România de alte bănci şi de fintech-uri, donaţii prin BT Pay, la deschiderea de cont curent 100% online. Pentru antreprenori am venit în special cu soluţii online pentru aplicarea la diferite produse şi în programe de susţinere – creditele APIA, IMM Invest şi programul de granturi ar fi câteva exemple. La fel de important a fost pentru noi să oferim soluţii online pentru clienţii care au aplicat pentru amânarea de rate – de la aplicaţii la chatboţi.
Pentru acest an, nu doar că vrem să ţinem pasul cu trendurile, dorim să le şi anticipăm în continuare cât mai mult. De exemplu, vedem că lumea a descoperit tot mai mult sensul de acasă, are noi valori privind sănătatea, siguranţa şi locuinţa, aşa încât în mod sigur va continua să se îndrepte spre credite pentru locuinţe şi pentru proiecte personale. Dacă lumea va reîncepe să călătorească, vedem un interes ridicat spre cardurile STAR. Sau, cum lumea se orientează tot mai mult spre produsele locale, suntem pregătiţi să susţinem antreprenorii, aşa încât cât mai mulţi să cumpere româneşte.
Cum vedeţi prelungirea moratoriului public, în forma adoptată de Guvern: ce impact va avea asupra băncilor, în general, şi asupra Băncii Transilvania, în particular?
Este o măsură binevenită pentru clienţii care sunt din domenii afectate puternic de pandemie şi care îşi pot eşalona ratele inclusiv în 2021, pentru maxim 9 luni
. Pentru bănci, impactul amânării ratelor, mă refer inclusiv la cele de anul trecut, va fi creşterea creditelor neperformante. Băncile au reacţionat proactiv prin oferte proprii de susţinere a clienţilor, înainte să apară normele legislative pe subiect, conştiente că pentru o perioadă îşi reduc veniturile. Banca Transilvania a fost prima care a făcut acest pas şi ne bucurăm că am generat un trend. Am făcut-o din solidaritate, din human banking.
Sunt analişti care văd pentru 2021 şi 2022 o creştere a creditelor neperformante destul de substanţială: cum poate fi asigurat un management adecvat al acestora?
Ne aşteptăm, la nivel de sistem bancar, la creşterea ratei creditelor neperformante odată cu expirarea moratoriului, aşa cum spuneam. Dacă ne uităm la cifrele din 2020, rata creditelor neperformante a fost totuşi scăzută la nivel de sector, în jur de 4% din totalul creditelor. Uitându-ne la pondere, vedem totuşi că avem credite amânate de aproape 42 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă 15% din totalul finanţărilor neguvernamentale. Per total, peste 560.000 de români şi companii şi-au amânat ratele. La BT peste 40.000 de clienţi au beneficiat de aceste amânări prin măsuri lansate de bancă şi prin moratoriile guvernamentale.
Într-adevăr, a fost un an cu multe provocări, însă există întotdeauna riscul ca un client să nu îşi poată rambursa creditul în perioada convenită pentru că viaţa e de multe ori imprevizibilă. Noi am provizionat la BT, suntem pregătiţi şi monitorizăm îndeaproape şi permanent riscurile pentru a le detecta rapid şi a găsi soluţii din timp, acolo unde vedem că este nevoie. Peste tot în Europa reducerea nivelului ratei creditelor neperformante este o prioritate pentru bănci tocmai pentru că presupun costuri ridicate, ceea ce reduce profitabilitatea şi creşte costurile de finanţare.
Ce pericole pândesc sistemul bancar în 2021? Care sunt principalele riscuri ce trebuie manageriate de bancheri?
Băncile trebuie să fie foarte atente la procesele de restructurare a creditelor neperformante. De asemenea, trebuie să se acomodeze cu persistența ratelor de dobândă la nivel redus, cu impact pentru marje. Pe termen scurt, principalele provocări şi riscuri în evoluţia sectorului bancar ţin de criza sanitară – ca dinamică, durată şi consecințe în economia reală -, dar şi de perspectiva de majorare a ratei creditelor neperformante. Clienţii au în continuare apetit la credite pentru că au planuri. În cazul clienţilor persoane fizice, ne uităm la gradul de îndatorare şi suntem atenţi la găsirea unor soluţii personalizate când apar semne de dificultate financiară. Referitor la companii, suntem atenţi la finanţarea industriilor ciclice, la impactul pandemiei asupra sectoarelor şi clienţilor la nivel individual. Trebuie să fim precauţi pentru a gestiona cât mai bine riscurile pentru acţionari şi clienţi, pentru a trece cu toţii cu bine de această perioadă.
Ce oportunităţi se întrezăresc în această perioadă cu destul de multe incertitudini şi cum pot fi ele valorificate?
Ca orice criză, cea generată de pandemie are oportunităţile ei şi trebuie să vedem întotdeauna şi partea plină a paharului. Consolidarea este principala oportunitate pentru sectorul bancar. De asemenea, accelerarea digitalizării, prin lansări de soluţii şi prin cooperarea cu FinTech-urile, avem şansa reinventării banking-ului în România prin adoptarea mult mai facilă de către clienţi a soluţiilor de banking online pentru banking la distanţă. La noi la bancă, în perioada de lockdown, peste 150.000 de clienţi au făcut primul pas spre plăţile online prin primele tranzacţii făcute online cu cardul BT. Ne-ar fi luat mult timp să generăm acest trend. O altă cifră care ne bucură este că 1 din 4 clienţi folosesc cardul înrolat în wallet-uri: banca a ajuns la peste 1 milion de carduri unice digitale din cele peste 4 milioane de carduri fizice, active mai ales în BT Pay. Cum BT şi economia sunt cât se poate de interconectate, m-aş referi inclusiv la oportunităţile care vin din diferite industrii. Agricultura, construcţiile, energia, sistemul medical – cam aici văd semne bune şi potenţial de creştere şi reinventare. Suntem aici pentru a finanţa România şi clienţii, iar 2021 poate fi, din multe puncte de vedere, anul relansării.
Care sunt planurile băncii pe care o conduceţi pentru 2021?
Dorim să susţinem cât mai mult clienţii – prin finanţări şi soluţii de banking la distanţă. Ne orientăm tot mai mult spre finanţarea proiectelor green, pentru dezvoltarea durabilă a României.
COMMENTS