Peisajul juridic la început de an 2023 stă sub semnul schimbărilor și al incertitudinilor. De la reformele legislative în diverse domenii, la schimbările geopolitice și evoluțiile economice, provocările ce stau în fata companiilor și a profesioniștilor din domeniul juridic sunt dintre cele mai diverse și complexe. Dintre numeroasele aspecte pe care le-am putea evoca la o analiză exhaustivă, mă voi opri în cele ce urmează la patru dintre acestea, pe care le consider relevante și din perspectiva impactului pe care îl au asupra funcționării economiei în general și a business-ului companiilor, în particular.
1) Investițiile și incertitudinea economică
Investițiile în România, ca de altfel în toata Europa de Est, au fost în creștere în ultimii ani, deși pandemia și tensiunile geopolitice au generat îngrijorare. Dacă în pandemie, multinaționalele au redescoperit Estul ca destinație de proximitate pentru afacerile lor, pe fondul întreruperilor în lanțul de aprovizionare din zona asiatică, ascensiunea naționalismului și populismului au determinat o preocupare mai mare pentru controlul investițiilor străine. La nivelul UE, Consiliul și Parlamentul european au ajuns la jumătatea lunii iunie 2022 la un acord provizoriu cu privire la Regulamentul privind subvențiile străine care denaturează piața internă, acord ce urmărește să ofere Comisiei europene instrumentele pentru a examina activitățile economice ale operatorilor, în principal non-UE, și a combate concurența neloială din partea țărilor terțe care acordă subvenții masive industriei lor.
In România, adoptarea OUG 46/2022 a fixat regulile cu privire la examinarea investițiilor străine directe realizate de investitori din țările non-UE în sectoare strategice ale economiei. Procedura implică autorizarea prealabilă a acestor investiții, nerespectarea noilor prevederi fiind pasibilă de aplicarea de sancțiuni ce pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri a societăților implicate. Și lucrurile nu par să se oprească aici, pentru că în Parlamentul național se află încă în analiză în prezent un proiect de lege care extinde controlul investițiilor în sectoare strategice și la investitorii din țările membre ale UE.
In alta ordine de idei, schimbările de ordin fiscal evocate tot mai des în mediile guvernamentale atârnă precum o sabie a lui Damocles și mulți investitori așteaptă un prim semn pentru a lua decizii de investiții.
Într-un astfel de context, avocații de business vor trebui să navigheze prin complexitatea dreptului local și internațional, în timp ce își consiliază clienții în probleme precum comerțul, investițiile, riscurile asociate neconformării la noile prevederi legislative și soluționarea litigiilor.
2) Confidențialitatea datelor și securitatea cibernetică
Digitalizarea este una din componentele cheie definite la nivel mondial pentru creșterea economică. La nivel european, indicele economiei și societății digitale (DESI) realizat de UE evaluează progresul procesului de digitalizare, concentrându-se pe 5 dimensiuni, din care una vizează gradul de integrare a tehnologiei digitale în afaceri. Preocupările companiilor pentru tehnologizare vin însă la pachet cu o serie de noi obligații și responsabilități în materie de protecția datelor, confidențialitate și securitate cibernetică.
Regulamentul general privind protecția datelor (GDPR) este în vigoare în UE din 2018 și, pe cale de consecință, și în România, dar companiile continuă să se confrunte cu implementarea și aplicarea acestuia.
Pe de altă parte, având în vedere că încălcările de date și atacurile cibernetice sunt în creștere, preocupările legate de securitatea cibernetică și de confidențialitatea datelor se vor menține în prim-planul discuțiilor juridice și în 2023. Din perspectiva avocaților de business, activitatea de inițiere a clienților cu privire la cele mai bune practici pentru protecția datelor, gestionarea riscurilor și răspunsul la incidente va prevala.
3) Dreptul mediului și schimbările climatice
Lupta împotriva schimbărilor climatice a luat un avânt semnificativ în ultimii ani, multe guverne și organizații angajându-se să reducă amprenta de carbon și să utilizeze mai mult sursele de energie regenerabilă.
Pe fondul acestor preocupări, companiile vor continua să se confrunte cu o presiune crescândă în zona de reglementare și cu o nevoie tot mai mare de a primi îndrumări de ordin juridic cu privire la conținutul reglementărilor din domeniul protecției mediului și inițiativelor de sustenabilitate.
In consultanța de afaceri, accentul va fi pus pe identificarea riscurilor de ordin juridic și financiar asociate cu nerespectarea legislației, a măsurilor ce trebuie luate de companii pentru a îndeplini standardele de mediu în vigoare la nivel național si european, precum și cu privire la oportunitățile și beneficiile adoptării unor practici durabile. Aceasta, fără a uita de obligațiile companiilor care trebuie să își asume responsabilitatea pentru impactul lor asupra mediului și să acționeze pentru a-l reduce.
Având în vedere obiectivul ambițios adoptat la niveul UE[i] de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030 față de nivelurile din 1990, vom continua să asistăm la o dinamică legislativă crescută în domeniu, cu cât se va pune mai mult accentul pe nevoia de accelerare a tranziției către energia verde. Deja câteva masuri adoptate în a doua parte a anului trecut[ii] au vizat să faciliteze dezvoltarea unei infrastructuri de energie regenerabilă și să ofere stimulente companiilor pentru a trece la surse de energie regenerabilă.
Schimbări importante sunt, de asemenea, de așteptat sau, mai degrabă, de dorit, a se produce și la nivelul achizițiilor publice, datorită sumelor importante puse în joc pentru realizarea de proiecte de anvergură. Aceasta înseamnă ca autoritățile contractante să folosească intensiv și sistematic legislația existentă care prevede utilizarea criteriilor verzi în cadrul procedurilor de achiziții (green public procurement), care permit cumpărarea de bunuri, servicii și lucrări cu un impact redus de-a lungul întregului ciclu de viață al acestora față de alte bunuri, servicii și lucrări cu aceeași funcție principală. Introducerea acestor criterii ar diminua, desigur, simțitor numărul achizițiilor publice care au ca și criteriu prioritar de selecție “prețul cel mai scăzut” în favoarea criteriilor „cel mai bun raport calitate – preț” sau „cel mai bun raport calitate – cost”.
4) Guvernanța corporativă & etica în afaceri
În ultimii ani, companiile sunt obligate să respecte norme și principii etice tot mai puternice, în special în materie de responsabilitate socială corporativă, transparență, comunicare și respectarea drepturilor angajaților și promovarea de condiții de muncă sigure și sănătoase.
Or, pe fondul unor reglementări diversificate, companiile au nevoie să fie corect asistate pentru elaborarea de politici și proceduri corespunzătoare, a căror punere în aplicare să fie efectivă și asumată.
Concluzie
Charles Darwin spunea că „Nu este cea mai puternică specie cea care supraviețuiește, nici cea mai inteligentă, ci cea care se adaptează cel mai bine la schimbările din mediul său”. Acest citat ilustrează modul în care companiile trebuie să abordeze provocările juridice și reglementările dinamice în contextul schimbărilor legislative. Capacitatea de a se adapta la noile modificări legislative și de a-și ajusta practicile poate fi esențială pentru a-și menține relevanța și succesul pe termen lung. Prin adaptarea și evoluția cu reglementările, companiile pot fi în măsură să își consolideze poziția pe piață și să prospere într-un mediu de afaceri în continuă schimbare.
Dana GRUIA DUFAUT, Avocat fondator al Cabinetului de Avocatură GRUIA DUFAUT
[i] România, adoptând inițiativa UE, s-a dotat progresiv începând cu anul 2018 cu un sistem de clasificare a activităților economice durabile: taxonomia verde. De dată recentă, PE a adoptat Directiva privind raportarea corporativa de sustenabilitate (CSRD) care adaugă la obligațiile deja existente ale firmelor în materie de declarație non-financiară (declararea (i) cifrei de afaceri, din (ii) Capex – cheltuieli de capital și (iii) Opex – cheltuieli de funcționare), și publicarea de informații și date referitoare la toate aspectele legate de mediu, protecție socială și guvernanță. Astfel, din 2025 – societățile cu peste 500 de angajați vor trebui să înceapă raportarea pentru exercițiul financiar 2024 ; din 2026 – întreprinderile mari cu peste 250 de angajați și/sau CA de 40 milioane de euro și/sau active totale de 20 de milioane de euro; din 2027 – IMM-urile și instituțiile de credit mici și necomplexe și întreprinderile de asigurare ; din 2029 – companiile non-europene care au sucursale sau filiale în spațiul european.
[ii] Legea nr. 254/2022 pentru modificarea şi completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi a altor acte normative ; OUG nr. 112/2022 privind instituirea unor măsuri pentru stimularea investițiilor cu finanțare din fonduri externe nerambursabile în domeniul eficienței energetice, resurselor regenerabile de energie pentru întreprinderi mari și IMM, energiei verzi din surse regenerabile destinate autorităților publice locale, precum și unele măsuri în domeniul specializării inteligente, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative etc.
COMMENTS