Pensia medie pentru limită de vârstă a fost în luna ianuarie 2021 de 1.985 lei în cazul asigurărilor sociale de stat, potrivit datelor comunicate de Casa Națională de Pensii Publice. Suma a fost cu 10,67% mai mare față de aceeași lună a anului trecut, când a fost de 1.794 lei iar raportul față de venitul salarial mediu prognozat pe 2022 de Comisia Națională de Strategie și Prognoză se situează la 53%.
Valoarea amintită mai sus privește 3,64 milioane de beneficiari care au atins vârsta legală de pensionare, cu sau fără a avea și vechimea normată prevăzută de lege, și ar urma să conducă la cheltuieli din bugetul public de circa 98,2 miliarde lei sau 6,6% din PIB-ul estimat pentru anul în curs (1.317,3 miliarde lei).
De reținut, de așa-numitele old age benefits (beneficii pentru persoanele în vârstă care au contribuit la sistemul de asigurări sociale al statului), au avut parte doar 79% dintre cei care au primit lunar pensii. Celelalte persoane sunt, de fapt asimilate imaginii de fost lucrător ajuns la vârsta de pensionare.
Beneficiarii asimilați și ecartul între femei și bărbați
În ordinea ponderii cu care intră în calculul general al așa-numitei pensii la nivel național, figurează în datele CNPP urmașii (9,9%, care primesc bani „in-memoriam”, în baza contribuției unui fost membru al familiei), cei încadrați pe trei clase de dizabilități care îi împiedică să lucreze (9%) și cei care au ieșit la pensie mai devreme decât prevăd normele standard legale (2%, majoritatea cu șanse minime de angajare la o vârstă relativ înaintată).
Doar 0,25% dintre pensionari au reușit să se încadreze în cerințele impuse pentru a beneficia de pensia fără penalizări (aplicate doar până la împlinirea vârstei legale) iar categoriile care intră la invaliditate, orfani, văduve de război – I.O.V.R. – (0,015%) și includerea excepțională la ajutor social (0,004%) sunt neglijabile numeric.
Includerea tuturor acestor categorii de persoane în categoria mare de pensionari ca și beneficiari de pensii dar nu și neapărat de foști contributori la sistemul de asigurări sociale conduce la scăderea pensii medii la valoarea de 1.771 lei (vehiculată îndeobște în mass-media), în creștere cu 11,07% față de anul 2020 ( când a fost de 1.594 lei).
De reținut, fără a intra în amănunte dar strict pe baza datelor mai detaliate prezentate, pensia medie pentru limită de vârstă pentru femei (care reprezintă 55,7% din numărul de beneficiari) a fost în luna ianuarie 2022 de 1.730 lei, respectiv doar 75% din suma medie încasată de bărbați (2.306 lei).
Această situație, creează o problemă majoră pentru luarea unor decizii viitoare, deoarece ponderea de 61% pensie din salariul mediu net pe economie la bărbați înseamnă cu totul altceva prin comparație cu ponderea de doar 46% în cazul doamnelor mai în etate retrase din activitate ( iar diferența va crește dacă se egalizează duratele normate de muncă la care se face raportarea punctajelor personale cumulate).
Majorarea de 42% în trei ani și principiul contributivității
Cert este că, din datele oferite de CNPP rezultă o sumă cheltuită de stat pentru plata pe acest an a tuturor tipurilor de pensii de asigurări sociale de circa 98 miliarde lei sau 7,5% din PIB. Observați că acest procentaj este departe de cota de 9,4% impusă prin PNRR și conestată acum, după ce ni s-au aprobat condiționat fondurile europene.
În treacăt fie spus, dacă facem corelația cu lucrarea publicată de INS pentru anul 2020, unde pensia medie de asigurări sociale din 2019 este specificată a fi fost de 1.247 lei, rezultă că majorarea cumulată la pensii pe ultimii trei ani ar urma să fie de 42% (până la cei 1.771 lei care vor rămâne în plată pe parcursul lui 2022).
În mod evident, cu mult peste creșterile de salarii taxate pentru a asigura aceste pensii, ceea ce ar putea să ne dea un indiciu major în privința majorării excesive a deficitului bugetar și a datoriei publice, deoarece dacă banii strânși la așa-numitul CAS nu ajung, se suplimentează obligat prin lege de la bugetul de stat.
Ceea ce afectează, de fapt, și principiul contributivității, întrucât impozite directe pe proprietate sau indirecte de tip TVA și accize ce merg la bugetul de stat plătesc toți cetățenii, inclusiv pensionarii care își plătesc, pe această filieră, lor înșiși o parte din suma încasată lunar, în creștere în ultima vreme.
COMMENTS