Pensionarii români, pe locul opt în UE la riscul de sărăcie

 Potrivit datelor publicate de Eurostat, pensionarii români se plasează pe locul opt în UE în materie de risc de sărăcie (reperul adoptat în toate țările membre este plasarea sub nivelul de 60% din venitul median echivalent, doar pentru persoanele peste 65 de ani). Riscul de sărăcie la ieșirea din activitate este MAI MARE decât la noi în țările baltice, Bulgaria, Croația, Cipru și Malta și doar ceva mai ridicat decât în IRLANDA sau GERMANIA.

Procentajul consemnat pentru România a fost de 21,3%, mult sub cele 54% înregistrate în Estonia dar peste media UE de 14,5%. De reținut, cel mai mic risc de sărăcie din UE îl au pensionarii din Slovacia (6,4%), Franța (7,9%), Grecia (9,0%) și Ungaria (9,7%). Vecinii de la sud de Dunăre au o cotă de 30,2%, semnificativ mai mare decât la noi.

Rata riscului de saracie pentru pensionari in statele UE (% din total, 2018)

De remarcat evoluția spectaculoasă în sensul reducerii relative a veniturilor încasate de pensionarii din țările baltice, plasate în 2011 cu mult mai bine în clasamentul european. Astfel, Estonia a evoluat de la 14,5% în 2011 la 53,8% în 2018, Lituania de la 9,8% la 41,1% și Letonia de la 9,7% în 2011 la 50,4% în 2018.

Traiectoria în timp a riscului de sărăcie pentru pensionarii români a fost sinuoasă, cu valori care au coborât în 2011-2012 chiar sub media UE ( reamintim că indicatorul este unul relativ la media economie iar salariile au fost tăiate, pe când pensiile au fost înghețate) și au crescut ulterior, trecând surprinzător (pentru discursul public) pragul de 20% în anul 2018.

Evoluția riscului de sărăcie pentru pensionarii români (2010-2018, % din total persoane peste 65 de ani)

Anul                            2010    2011    2012    2013    2014    2015    2016    2017    2018

Risc RO                      16,2     11,1     12,5     13,0     14,5     18,3     17,8     18,0     21,3

Risc media UE            13,6     13,5     13,1     12,4     12,3     12,8     13,5     13,8     14,5

Sursa: Eurostat

O caracteristică importantă la nivelul distribuției pe sexe a riscului de sărăcie în România o constituie diferența destul de pronunțată între femei și bărbați. Femeile se plasează în UE pe locul șase la acest indicator negativ, în timp ce bărbații se duc tocmai pe locul 12, adică destul de aproape de media UE, cu venituri relative mai mari decât în Marea Britanie, Germania și Irlanda (!).

Riscul de sărăcie pe sexe în câteva state UE (2018, % din total persoane peste 65 de ani)

Total

                                               Total            Femei             Bărbați            Diferența

Media UE                                14,5                 16,2                 12,7                 3,5

Estonia                                    53,8                 59,5                 42,1                 17,4

Letonia                                    50,4                 53,8                 42,9                 10,9

Lituania                                  41,1                 46,8                 29,1                 17,7

Bulgaria                                  30,2                 36,0                 21,0                 15,0

Croația                                    25,7                 28,1                 22,5                 5,6

România                                 21,3                 25,8                 14,9                 10,9

Irlanda                                     19,9                 23,9                 16,5                 7,4

Marea Britanie                        20,9                 23,0                 18,2                 4,8

Germania                                18,2                 19,9                 16,5                 3,4

Sursa: Eurostat

Reamintim că angajații din România se confruntă cu cel mai mare risc de sărăcie din UE. Cu un nivel de 15,3% măsurat de Eurostat tot în 2018, asta înseamnă că stau ceva mai rău decât bărbații trecuți de 65 de ani care au ieșit la pensie. Totodată femeile, dincolo de faptul că au o situație mai bună decât în Bulgaria, Croația sau țările baltice, se află la o mică distanță de realitățile veniturilor relative din Irlanda sau Marea Britanie.

Dacă ținem cont și de faptul evident că pensiile se dau din salarii, se pune întrebarea care ar fi necesitatea urgentă și logica majorării în anul 2020 cu 40% a pensiilor și cu doar 7,2% a salariului minim pe economie ? Mai ales că datele prezentate nu arată o problemă reală față de alte de state europene pe partea de pensii dar relevă una clară pe partea de retribuire a muncii.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0