Potrivit datelor publicate de Eurostat, peste 30% dintre românii angajați part-time ar dori lucreze mai mult, procentaj cu care figurăm pe locul șapte între statele UE în clasamentul european de profil. Anul trecut, în Grecia (70%) și Cipru (52%) mai mult de jumătate din persoanele cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani s-au regăsit în această situație, la mică distanță figurând Spania (45%) și Portugalia (37%).
Infografic Gradul de subocupare al celor care lucrează part-time, state UE, 2018
La polul opus, gradul de subocupare a fost la cele mai reduse niveluri în Cehia (5%), Olanda și Estonia (fiecare cu 9%) și Luxemburg și Germania (10%). Totuși, dacă se ia în considerare și rata șomajului din fiecare țară, România coboară pe locul 17 din 28 ca procentaj al persoanelor subocupate în totalul forței de muncă, cu circa 2,2%, respectiv sub media UE.
Pentru a avea o imagine completă a forței de muncă din Uniune (15 – 74 ani) , menționăm că în 2018 au fost angajate circa 230 milioane persoane, 17 milioane au fost în șomaj iar 134 milioane persoane au apărut ca economic inactive. Cam opt din zece angajați, 184 milioane persoane, au lucrat cu normă întreagă, în timp ce doi angajați din zece, 46 milioane persoane au lucrat cu timp de lucru parțial.
Dintre cele 46 milioane persoane amintite mai sus, aproximativ 8 milioane erau subocupate, ceea ce înseamnă că ar fi dorit să lucreze mai multe ore și erau disponibile în acest sens. Procentajul calculat astfel reprezintă 18% din totalul lucrătorilor part-time și 4% din totalul angajaților europeni.
Particularitate relevantă pentru noi, dacă la nivelul Uniunii două treimi din lucrătorii part-time subocupați erau femei iar acestea au reprezentat majoritatea în 25 din cele 28 de state membre ( la limită pentru Bulgaria și Malta, cu circa 50%), România apare ca o excepție notabilă, doar 36% dintre persoanele aflate în această situație fiind femei.
În fine, pentru a avea o orientare asupra rezervelor de muncă la nivel național, ar merita prezentate cifrele Eurostat pentru România în valori referitoare la indicatorii suplimentari pentru șomaj, în care se vede și cum a evoluat numărul celor care, deși pot lucra, nu caută de lucru, motiv pentru care nici nu figurează ( din motive de metodologie) drept șomeri.
Indicatori suplimentari pentru șomaj în România, 2009 – 2018 (mii persoane)
Anul 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
Subocupați 201 224 215 214 226 238 268 212 207 203
Pot lucra, nu caută 378 411 449 418 403 376 357 345 277 234
Partea bună este că numărul acestora din urmă s-a redus sistematic din anul 2011 încoace. Partea mai puțin bună este că a rămas la fel de sistematic peste numărul lucrătorilor part-time subocupați. Astfel încât rezerva „operativă” de forță de muncă la finele anului trecut s-a menținut la peste 400 de mii de persoane.
COMMENTS