La planificare stăm bine, dar „practica” ne amenință serios gradul de absorbție al fondurilor alocate infrastructurii de transport. „Soluția minune de care vorbesc de toți, acum în campanie electorală sunt fondurile europene. Din cele 36 de miliarde de euro care ne-au fost alocați de UE pentru cadrul multianual 2014-2020, gradul de absorbție este la peste 40%, la 30 iunie (a mai crescut între timp),” arăta Petrișor Peiu, profesor universitar doctor în cadrul Politehnicii din București, într-o conferinţă susținută în cadrul unei sesiuni de comunicări organizată de Piaţa Financiară.
Totuși nu ar trebui să fim prea optimiști atrăgea atenția Petrișor Peiu. „Din 390 km de cale ferată care erau planificați a se construi în perioada 2014-2020 s-au realizat 3 km ; din 389 km de drumuri noi care trebuiau făcuți s-au relizat 157 km, și din cei 2.505 km ce trebuiau reabilitați s-au realizat 242 km; din cei 69 de km de linii de tramvai și metro s-au realizat 2 km, iar din cei 30 de km de căi navigabile interne s-au realizat 0 (zero) metri,” explicitează profesorul Peiu.
În România, de mai bine de 30 de ani nu s-a mai electrificat niciun kilometru de cale ferată. Cele mai simple căi ferate de electrificat şi de dublat sunt Bucureşti-Piteşti şi Bucureşti-Giurgiu (pe ultimul dintre aceste două trasee, de mai bine de cinci ani avem un pod rupt și nereparat). Singurele tronsoane de cale ferată care corespund normelor de viteză sunt Bucureşti-Constanţa și Bucureşti-Breaza.
Investiţiile anuale în infrastructura feroviară din România sunt de aproximativ 200 de milioane de euro, în timp ce costurile pentru mentenanţă şi operare se ridică la peste 1 miliard de euro. Comisia Europeană şi-a anunţat intenţia de a avea anumite coridoare strategice pentru căi ferate, de-a lungul continentului, pe lângă cele nouă deja în funcţiune, pentru transportul de marfă şi de trenuri de noapte de mare viteză, astfel încât să reducă poluarea în contextul Green Deal.
COMMENTS