Anul acesta, piaţa de factoring a cunoscut un regres faţă de 2013, în linie cu evoluţia economiei naţionale. Numărul mare al insolvenţelor şi al incidentelor de plată a determinat băncile şi IFN-urile cu un astfel de obiect de activitate să aibă o abordare conservatoare a clienţilor.
Reprezentanţii Asociaţiei Române de Factoring (ARF) sunt de părere că piaţa de profil a evoluat în linii mari anul acesta, asemenea economiei noastre în ansamblu, fiind marcată de investiţiile precare, de scăderea sectorului construcţiilor, cu precădere pentru proiectele de anvergură din infrastructură, de noile taxe apărute peste noapte şi accizele la carburant. „Starea de incertitudine şi lipsa unei perspective clare, atât în privinţa evoluţiei investiţiilor, cât şi a politicii fiscale a Guvernului, i-a făcut pe antreprenori să încerce să se descurce cu resurse proprii, fără să mai apeleze la creditare. În acest context, în primul semestru din 2014, cea mai importantă scădere o resimţim la factoringul intern (-13% faţă de semestrul I din 2013), dar şi la factoringul de export (-4%), în timp ce factoringul de import a crescut cu 10%”, spune Bogdan Roşu, preşedinte ARF. Sectoarele de activitate care au continuat să aibă creşteri în accesarea serviciilor de factoring au fost auto, electrice şi telecomunicaţii, precum şi industria metalurgică. Un semnal pozitiv este dat de o cerere sporită pentru factoring din partea IMM-urilor, ca soluţie de finanţare a activităţii curente şi pentru gestiunea portofoliului lor de clienţi-debitori.
La nivel de jucători, liderul pieţei a înregistrat o creştere, în vreme ce restul au avut o evoluţie mai lentă faţă de 2013. Apoi, s-a adâncit diferenţa de volume de activitate de factoring între jucătorii din rândul băncilor şi IFN-urile specializate în domeniu. Mai mult, grupurile financiare care au în structură un IFN profilat pe factoring încearcă poziţionarea acestuia sub forma unei divizii specializate în cadrul băncii, cel mai recent exemplu fiind acela al ING Commercial Finance. Precizăm că IFN-urile ce au ca obiect de activitate factoring-ul au apărut în piaţă după 2006, când BNR a reglementat activitatea de creditare nebancară. Unele dintre aceste instituţii, spune Bogdan Roşu, „au reuşit să-şi construiască un nume în piaţă, altele încă nu. Cert este că volumele mari sunt derulate de băncile comerciale, care sunt de mulţi ani pe piaţă şi care au un portofoliu de clienţi cărora le pot oferi suplimentar şi factoring. Principala dificultate legată de vizibilitatea şi activitatea IFN-urilor ar fi gradul redus de cunoaştere a produsului de factoring, dar şi a activităţii în sine a IFN-urilor de către firmele româneşti (IMM-uri în special, cărora se adresează IFN-urile), pe lângă structura diferită de funcţionare şi finanţare proprie. În plus, IFN-urile şi băncile au strategii de promovare diferite. În timp ce băncile îşi susţin brandul prin reţeaua proprie, multe dintre IFN-uri preferă marketingul indirect, prin care promovarea vine de la clienţii lor de factoring”. Şi categoriile de clientelă vizate sunt oarecum diferite. În general, IFN-urile prospectează IMM-uri, deci companii cu o cifră de afaceri redusă, iar anumiţi indicatori financiari nu sunt neapărat un criteriu de excludere. Unele IFN-uri acceptă şi firme la început de activitate sau care au avut anumite dificultăţi în trecut, dar care la data analizei sunt curate şi prezintă perspective favorabile de dezvoltare.
Creştere datorată clienţilor noi
În ceea ce priveşte activitatea sa de factoring, BRD a cunoscut în 2014 o evoluţie pozitivă, primul semestru fiind marcat de o creştere de 8% a volumului de operaţiuni comparativ cu aceeaşi perioadă din 2013. Cota de piaţă a băncii pe acest segment a crescut astfel de la 33%, la jumătatea lui 2013, la 40%. Numărul clienţilor care au apelat la serviciul de factoring al băncii a crescut în primul semestru cu 11%, determinând totodată mai multe relaţii client-debitor gestionate în această perioadă (peste 1.650) şi 134.000 de facturi procesate. „Operaţional vorbind, volumul nostru constă în procesarea a circa 700 de facturi pe zi şi, evident, «bucătăria» din spate legată de gestiunea şi colectarea acestora”, punctează Anca Dogaru, Director al Direcţiei Factoring din cadrul băncii. În structura portofoliului, 83% sunt operaţiuni de factoring fără regres, care presupun soluţii de acoperire a riscului de neplată generat de insolvenţă sau neplata prelungită a partenerilor comerciali, dar şi posibilitatea lichidizării creanţelor şi asigurarea cash-flow-ului unei companii. Operaţiunile de factoring intern reprezintă 85% din total, iar restul factoring de export şi import. Date fiind rezultatele din 2013, BRD se poziţionează în 2014, în cadrul Factors Chain International, pe locul al 7-lea (la categoria „Best export&import factor” cu calificativul „foarte bine”) şi pe poziţia a 5-a, la categoria „5 years overall performance”. Cu toate acestea, volumele realizate de BRD, ca lider al pieţei de factoring din România, sunt încă foarte reduse comparativ cu jucători de primă mărime la nivel european, corespunzător de altfel cu dimensiunea pieţei interne de profil. „Dat fiind faptul că un sector de activitate foarte bine reprezentat în volumele realizate în 2013, respectiv baza serviciilor, construcţiile, a scăzut în 2014, ne-am orientat inclusiv spre sectoare noi, astfel că în prezent cele mai prezente sectoare la nivel de portofoliu sunt maşini şi echipamente, metalurgie, electronice, comunicaţii, comerţ. Anul acesta, numărul clienţilor noi s-a dublat comparativ cu 2013, iar cei cu care am încheiat colaborarea a fost similar anului trecut. Din perspectiva noastră, 2014 a fost un an fără evoluţii spectaculoase în ceea ce priveşte activitatea de factoring, în linie cu evoluţia economiei naţionale. S-a dovedit încă o dată că factoring-ul este foarte conectat la pulsul economiei”, precizează Anca Dogaru. Dacă ne uităm la cifra de afaceri a clienţilor tradiţionali pe factoring ai BRD, constatăm o scădere a volumului vânzărilor, ceea ce implicit s-a tradus într-o diminuare a activităţii derulate prin factoring de către aceştia.
Abordare conservatoare
Numărul mare al insolvenţelor şi al incidentelor de plată a determinat şi la nivel de UniCredit Ţiriac Bank o abordare conservatoare în analiza cererilor de factoring primite anul acesta. „Astfel, volumele de factoring intern au scăzut, concentrându-ne pe prevenirea riscurilor de neîncasare ca urmare a incapacităţii de plată, a disputelor comerciale, dar şi a fraudelor. În plus, având în vedere necesitatea continuă a disipării riscurilor, am continuat să ne optimizăm expunerile”, declară Alecsandra Valasuteanu, Head of Factoring, UCTB. O solicitare din ce în ce mai mare, care arată şi o temere a furnizorilor externi cu privire la comportamentul de plată al debitorilor români, a venit din zona factoring-ului de import, în special servicii de colectare, unde banca a înregistrat o creştere de 43% faţă de primele nouă luni din 2013. Urmând tendinţa pieţei, factoring-ul de export a crescut cu aproximativ 10%. Factoring-ul fără regres s-a majorat de la 26%, la 30.09.2013, la 31% (la finalul primelor nouă luni ale acestui an). Legat de structura clienţilor, se constată o creştere a ponderii clienţilor mari (de la 22% la 31%), în defavoarea celor de talie medie (în scădere de la 52% la 42%). O reaşezare a volumelor de factoring se observă şi în ceea ce priveşte sectoarele reprezentate, segmentele care au câştigat în volume fiind în principal metale, chimicale şi reciclare, iar în mai mică măsură, agricultura şi transporturile. „O atenţie sporită am acordat-o concluzionării şi implementării unui număr cât mai ridicat de structuri de «reverse factoring», cunoscute din ce în ce mai mult sub denumirea de «supply chain financing». Deoarece considerăm acest segment o prioritate, am demarat şi câteva proiecte de dezvoltare a infrastructurii IT specifice. Bazându-ne pe marile companii din piaţă, am putut răspunde, încă o dată, în mod performant, nevoilor de finanţare ale IMM-urilor care, la nivel individual, accesează capital circulant la preţuri mai ridicate şi în baza unor garanţii suplimentare. Astfel, ponderea companiilor cu cifra de afaceri sub 5 milioane de euro s-a menţinut peste 25%”, arată Alecsandra Valasuteanu.
Recalibrarea activităţii
În 2014, activitatea de factoring a BCR a cunoscut, se pare, un reviriment, numărul clienţilor fiind în creştere şi profilul companiilor care apelează la factoring diversificându-se permanent. Iată ce ne-a declarat pentru articolul de faţă noul director de resort, Alexandru Dugaia, Head of Supply Chain Finance din cadrul BCR: „Din perspectiva noastră, putem vorbi de două tendinţe semnificative – creşterea cererii clienţilor noştri pentru preluarea riscului de neplată şi presiunea reducerii comisioanelor aferente produsului. Ambele sunt legate de evoluţia numărului de insolvenţe din ultimii doi ani şi de contextul economic. Clienţii nu-şi mai concentrează resurse semnificative ale afacerii pentru verificarea debitorilor, ci apelează la bancă pentru aceste servicii”. Ca şi în cazul BRD, produsul de bază ofertat este factoring-ul fără regres. Un domeniu relativ nou pentru produsele de factoring ale BCR este agricultura, „sector pentru care am primit în ultima perioadă mai multe aplicaţii”, menţionează Alexandru Dugaia.
Dar nu numai BCR şi-a recalibrat activitatea de factoring în 2014. La fel de bine putem vorbi de o relansare şi în cazul ING Bank România. În vreme ce IFN-ul său de profil, ING Commercial Finance, şi-a redus semnificativ activitatea, banca din grup a pus accent pe factoring. Elemente definitorii au fost anul acesta „relansarea activităţii de factoring din cadrul băncii pentru clienţi din segmentul întreprinderi mici şi mijlocii, precum şi implementarea unor platforme electronice performante pentru administrarea obligaţiilor de plată a clienţilor mari către furnizori”, subliniază Anca Udroiu, Head of Working Capital Solutions din cadrul ING Bank România. Ar mai fi de menţionat că, la nivel de bancă, factoring-ul fără regres, cu o pondere de 98%, a fost şi rămâne prima opţiune a aderenţilor datorită celor trei elemente definitorii – asigurare, colectare şi finanţare de creanţe. Experienţa ultimilor ani a condus la conştientizarea riscului de neîncasare şi de aici necesitatea gestionării acestui risc. „În actualul context economic, acest produs poate constitui un motor de creştere. Asigurându-şi încasarea şi lichiditatea prin factoring fără regres, companiile îşi concentrează eforturile pe activitatea de bază şi pot accesa mai uşor credite de natură investiţională”, consideră sursa ING.
Despre o repoziţionare în materie de factoring putem vorbi şi în cazul EximBank, care în ceea ce priveşte segmentul de „trade finance” a făcut un prim pas printr-un upgrade al ofertei de factoring extern, prin care banca poate finanţa parţial sau integral facturile comerciale aferente exportului pentru acoperirea lipsei temporare de lichiditate dintre momentul facturării şi cel al încasării efective. Banca a aderat, totodată, la organizaţia Factors Chain International şi poate oferi un pachet complet de servicii de factoring extern, respectiv finanţare, administrare, acoperirea riscului de neplată şi colectare. „În urma acestui demers, companiile au început să ne abordeze cu mai multă încredere, astfel că banca a înregistrat o evoluţie pozitivă, atât la nivelul portofoliului de clienţi, cât şi al volumului operaţiunilor de factoring. Firmele apelează la această formă de finanţare pentru că mare parte se confruntă cu un grad de îndatorare ridicat, iar băncile manifestă în continuare o abordare prudentă”, arată preşedintele băncii, Traian Halalai. Clienţii de factoring acoperă sectoare exportatoare precum industria lemnului, textilă, a materialelor plastice, mobilei ş.a. Un interes în creştere se constată din partea companiilor din industria lemnului şi sectorul farmaceutic. Pentru perioada imediat următoare, banca are în vedere acoperirea unui segment de piaţă mai larg, nu numai exportatorii. În continuarea procesului de modernizare şi diversificare a operaţiunilor de tip factoring, se urmăreşte astfel dezvoltarea pachetului de servicii de factoring intern, cu şi fără regres.
Competiţie la nivel de costuri
O parte importantă a ofertei serviciilor de factoring ţine de costurile la client, considerate adesea ca fiind prea ridicate în raport cu posibilităţile companiilor, mai ales de talie mică. Băncile se apără şi aduc argumente. „În continuare, în piaţă riscurile sunt relativ ridicate: vorbim atât de insolvenţe, cât şi de demersurile numeroase împotriva evaziunii fiscale, de disciplina contractuală, astfel încât trebuie să acordăm atenţie sporită calităţii şi sănătăţii portofoliului nostru de creanţe. Legat de costurile aferente operaţiunilor de factoring, depinde din ce perspectivă privim: pe anumite segmente se manifestă o uşoară tendinţă de scădere, mă refer aici în special la clienţii cu un portofoliu de creanţe foarte bun, care sunt «vânaţi» de toate băncile din piaţă, dar în acelaşi timp trebuie să apreciem şi să reflectăm corect în preţ riscurile pe care le preluăm”, e de părere Anca Dogaru. La rândul său, Alexandru Dugaia recunoaşte indirect că banca pe care o reprezintă nu va putea face faţă concurenţei dacă pe viitor nu va reduce din costuri: „Presiunea marjelor semnificativ diminuate ale clienţilor noştri este transferată şi către noi, BCR depunând eforturi pentru a face costurile aferente produsului de factoring cât mai accesibile”. Anca Udroiu consideră competiţia între jucătorii de pe piaţa de factoring un factor distinct, care influenţează la ora actuală reducerea costurilor, iar preşedintele EximBank subliniază că strategia instituţiei pe care o conduce se concentrează pe menţinerea costurilor la limita inferioară a intervalului existent pe piaţa bancară.
Membrii ARF, în marea lor majoritate, sunt sceptici în ceea ce priveşte creşterea pieţei de factoring până la final de an, în condiţiile lipsei investiţiilor, deci a condiţiilor favorabile dezvoltării economiei în perioada imediat următoare. „Rămânem rezervaţi dacă vom putea atinge nivelul de piaţă din 2013”, concluzionează Bogdan Roşu. Un optimism moderat am sesizat la sursa BRD, care ne-a declarat: „În ceea ce priveşte rezultatele pentru întreg anul 2014, aş fi încântată să-l încheiem pe plus faţă de 2013, în condiţiile în care am înregistrat o creştere inclusiv la luna septembrie, dar e greu de anticipat dacă vom reuşi să menţinem acelaşi ritm în perioada de timp rămasă până la finalul anului”. Pentru factoring, UCTB se aşteaptă „să închidă anul în scădere, dar cu un portofoliu mult mai solid şi cu o nouă reducere a gradului de concentrare a riscului”. Oricum, cu foarte mici excepţii, 2014 nu va fi unul performant pentru piaţa de factoring în materie de rezultate. Caracteristică se dovedeşte în continuare concentrarea excesivă în jurul câtorva jucători mari, dintre care primii doi acoperă circa 65% din piaţă.
Notă: pentru datele statistice aferente pieţei, vă rugăm consultaţi ediţia print a Pieţei Financiare.
COMMENTS