PIB 2024, în creștere cu doar +0,9%. Poziția în context european

Produsul Intern Brut al României a crescut anul trecut cu doar 0,9%, potrivit datelor semnal publicate de INS. Rezultatul pe T4 a fost cu 0,8% mai mare față de trimestrul anterior, ceea ce înseamnă depășirea de-abia pe final de an a performanței trimestriale din T4 2023 (după -0,3% în T1, +0,1% în T2 și +0,1% în T3).

În trimestrul IV 2024, faţă de acelaşi trimestru din anul 2023, Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 0,7% atât pe seria brută cât şi pe seria ajustată sezonier. Reamintim că va urma varianta provizorie 1, recalculată ulterior în varianta provizorie 2, care va rămâne valabilă anul acesta. După un an se va anunța varianta semidefinitivă iar cea definitivă va rămâne „bătută în cuie” de-abia în 2026.

Dincolo de rezultatul situat mult sub prognoza inițială (+3,4%), care a fost folosit inclusiv la întocmirea bugetului de stat și în baza căruia s-au acordat diverse beneficii cu iz electoral (de unde și depășirea consistentă a deficitului, de la -5% la -8,6% din PIB), să vedem cum s-a poziționat țara noastră în context european, prin comparația cu țări din regiune și cu principalii trei parteneri comerciali.

Astfel, se poate observa că România a fost departe de performanța Poloniei, care a reușit în acest context economic dificil o medie a PIB trimestrial de +2,8% (care va fi foarte aproape de rezultatul anual al PIB după aplicarea ponderilor specifice) și un avans de +3,6%, cel mai mare din regiune, în termeni cumulați pe cele patru trimestre de anul trecut (strict tehnic, indicii se înmulțesc însă, la valori foarte mici, contează mai puțin).

Ne-am situat mai aproape de Cehia, care a început mai slab anul trecut dar s-a menținut sistematic pe plus și a bifat pragul de 1% după un avans de 1,6% în T4. Plus că a avansat în termeni trimestriali T4 2024/T4 2023 cu 1,6%, semnificativ peste cele +0,7% consemnate la noi. Singura țară din regiune care a mers mai slab decât noi a fost Ungaria, confuntată cu rezultate slabe în semsestrul al doilea (de unde o medie anuală de numai 0,5%) și cu avans de doar 0,2 puncte procentuale ca PIB trimestrial.

Surprinzător de bine, în termeni relativi, a performat Bulgaria, colega noastră de val de aderare din 2007, care marcat o medie trimestrială de 2,6% pe creșterea PIB (foarte aproape de Polonia) și un avans de 3% al PIB trimestrial. Ceea ce ar trebui să ne dea de gândit că se puteau găsi soluții de politică economică mai bune și în cazul nostru.

Totuși, se poate observa că, în pofida nerealizărilor evidente față de intențiile anunțate, ne-am plasat ușor peste rezultatele consemnate pe ansamblul UE, ceea ce înseamnă că am fost influențați destul de clar de situația din piața unică, unde ne-am descurcat și noi cum am putut, evitând să ajungem lanterna roșie a regiunii (interesant de ce suntem, totuși, cotați mai slab decât Ungaria la împrumuturile pe termen lung).

În context, trebuie remarcată poziția dificilă în care a ajuns Germania după ce a pierdut avantajele energiei mai ieftine din Federația Rusă și a slăbit ritmul inovațiilor în industria auto. Altădată cotată ca „locomotiva Europei”, ea este singura care a înregistrat scăderi de -0,2%, atât ca medie a PIB trimestrial cât și ca avans al acestui indicator pe parcursul anului 2024.

Franța și Italia au avut rezultate mai bune per total, situate ușor peste media UE ca avans al PIB trimestrial deși cu medii anuale marginal sub cele ale Uniunii. Din păcate trendul este îngrijorător în cazul acestora cu rezultate de scădere (minimală) în T4 2024 în cazul Franței și stagnare în partea a doua a anului pentru Italia.

Sunt câteva elemente care creează o imagine mai clară a peisajului economic în care începem anul 2025 și a problemelor cu care ne vom confrunta din partea unei cereri scăzute pe piețele occidentale, de care de depindem în mare parte. Interesant, tocmai rezultatul slab, de doar +0,9% al creșterii PIB pe 2024 constituie (prin efect de bază) un factor favorabil pentru obiectivul de 2,5% pentru anul în curs, însă acest realizarea acestui parametru esențial pentru ajustarea fiscală rămâne discutabilă.

 

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0