Ministerul Finanţelor Publice a publicat datele cu privire la evoluţia deficitului bugetar în primele 4 luni ale anului. România a înregistrat un deficit bugetar de 7,5 mld. RON în perioada ianuarie-aprilie (reprezentând 1,2% din PIB) (faţă de doar 0,85% din PIB în perioada similară din 2012). Nivelul deficitului a fost nefavorabil afectat de plata în avans a salariilor în perioada Sărbătorilor Pascale (fără această plată deficitul bugetar s-ar fi situat la 1% din PIB).
Veniturile bugetare au crescut cu 4,3% an/an, ritm inferior celui consemnat de cheltuielile publice (avans de 7,6% an/an).Procesul de consolidare bugetară din primele luni ale anului este fragil. Cu toate acestea, managementul activ al datoriei publice (în contextul declinului costurilor de finanţare) şi perspectivele de relansare economică pot contribui la declinul raportului deficit bugetar / PIB la 2,5% în acest an (de la 2,9% în 2012) (pe standarde europene). Pe de altă parte, evoluţia nefavorabilă a investiţiilor publice (creştere cu doar 0,1% an/an) exprimă preferinţa guvernului pentru o consolidare bugetară nesănătoasă (cu implicaţii nefavorabile pentru evoluţia economiei).
Banca Naţională a României a publicat evoluţia indicatorilor monetari şi de credit în luna aprilie. Oferta de monedă (indicator M3) a crescut cu 0,2% m/m (3,3% an/an), la 225,8 mld. RON, evoluţie determinată, în principal, de componenta active interne nete (avans de 0,3% mom, la 177,4 mld. RON) (componenta active externe nete a stagnat la 48,3 mld. RON).
În contrapartidă creditul neguvernamental s-a contractat cu 1,8% m/m (declin de 2,1% an/an), la 220 mld. RON, evoluţie care exprimă persistenţa unui climat dificil în piaţa creditului (creditul neguvernamental în RON a scăzut cu 0,5% mom, la 83,7 mld. RON), dar şi evoluţiile din piaţa valutară (creditul neguvernamental în valută s-a diminuat cu 2,5% mom, la 136,3 mld. RON, dat fiind că moneda naţională s-a apreciat cu 2,1% mom în raport cu EUR şi cu 4,2% mom în raport cu dolarul american).
Raportat la aprilie 2012 creditul neguvernamental a consemnat un declin de 2,1%, contracţia creditului în valută (cu 5,4% an/an) fiind contrabalansată doar parţial de creşterea creditului în RON (cu 3,8% an/an). Pe termen scurt (3-6 luni) mă aştept la persistenţa unui climat dificil în sfera creditării (ritm de evoluţie sub 5% an/an), în contextul continuării procesului de ajustare a sectorului bancar, dar şi a evoluţiei economiei la un ritm sub potenţial. Cu toate acestea, semnalele recente din economia reală, coroborate cu perspectivele privind declinul dobânzilor (BNR ar putea reduce dobânda de referinţă cu cel puţin 0,5% până la finele anului), ar putea determina stabilizarea şi relansarea graduală a creditării bancare în a doua jumătate a anului curent.
Indicii bursieri interni s-au apreciat uşor în prima şedinţă de tranzacţionare a săptămânii, pe un rulaj scăzut (sub 3,1 mil. EUR), evoluţii în ton cu cele din pieţele europene (o şedinţă anemică, determinată de lipsa indicatorilor macroeconomici şi de oprirea de la tranzacţionare a pieţei americane). Indicele BET a crescut cu 0,34%, până la 5 484,9 p., în timp ce indicele BET-C a urcat cu 0,25%, până la 2 969,2 p.. Indicele BET- FI a consemnat un avans mai puternic, 1,22%, până la 25 699,8 p.. Se remarcă evoluţia companiilor din sectorul energetic: TGN (1,83%, la 206 RON), TEL (1,33%, la 13,68 RON) şi SNP (0,94%, la 0,43 RON). Pe de altă parte, titlurile FP au închis şedinţa în scădere cu 0,38%, până la 0,657 RON. Cotaţiile BRD au pierdut 0,06%, până la 8,12 RON. În sfera SIF-urilor am asistat la creşteri generalizate, cea mai importantă la SIF1 (avans de 3,25%, până la 1,27 RON).
Andrei Rădulescu
Senior Analyst SSIF Broker
COMMENTS