Banca Naţională a României a găzduit recent un eveniment remarcabil pentru spaţiul universitar şi nu numai: lansarea cărţii profesorului Silviu Cerna (fost membru al Consiliul de Administraţie al BNR în perioada 1992-2009) Politica monetară. Cartea reprezintă un manual cu texte de bază, ce-i va scuti pe studenţii, tinerii pasionaţi de subiectul politicii monetare de coagularea informaţiilor într-un singur loc şi îi va ghida în înţelegerea deciziilor Băncii Naţionale a României.a susţinut profesorul Cerna. Aceasta a prilejuit totodată fundaţia discuţiilor şi a dezbaterilor paneliştilor despre politicile monetare neconvenţionale.
Nume de seamă ancorate în studiul politicii monetare au fost prezente în cadrul evenimentului. Printre acestea s-au remarcat în faţa auditorului:Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, Silviu Cerna, prof. univ. dr. „Universitatea de Vest” din Timişoara, fost membru CA al BNR, Valentin Lazea, economist şef BNR, Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, Cristian Popa, fost viceguvernator BNR, Florin Cîţu, analist financiar.
Guvernatorul, la rândul său autor al unor lucrări în domeniu, publicate şi nepublicate şi cândva titular de curs, la Universitatea de Vest din Timişoara, a apreciat atât curajul profesorului Cerna cât şi calitatea lucrării. El a arătat că nu e uşor să armonizezi mixul de politici- monetare, fiscale- cu reformele structurale. Primele două sunt instrumente utile dar nu pot decât să cumpere timp, fără a putea rezolva partea structurală a economiei. Menţionat în cadrul conferinţei, acordul cu FMI realizat în anul 2013, care va expira pe 27 septembie a fost unul dintre subiectele asupra căruia Guvernatorul s-a aplecat, luând în considerare prezenţa reprezentanţilor în România de zilele acestea. „Cu ce ne-a ajutat pe noi cel mai mult FMI? (…). Faptul că mixul de politici a avut o anumită consistenţă, pentru că de multe ori nu prea vorbim între noi, avem probleme de feudalism târziu, să spun aşa. Şi mergeau din loc în loc (reprezentanţii FMI), de la instituţie la instituţie şi spuneau: stai domnule, că ce faci aici nu prea se leagă cu ce face celălalt”, a afirmat acesta, precizând că discuţia este aceeaşi şi în prezent, cele mai întârziate fiind reformele structurale.
„Degeaba încerci să apeşi pe pârgii fiscale sau monetare, de la un anumit punct încolo e ca şi cum ai lua în exces un medicament, în ideea că îl compensezi pe altul. Nu! Dacă dozajul nu este bun, mai faci şi o intoxicaţie sau ceva mai rău”, a continuat Guvernatorul BNR.
Cel mai dezbătut subiect a fost de departe măsura de relaxare cantitativă adoptată de BCE asupra căruia fiecare dintre panelişti a avut o abordare atipică.
Începând cu Lucian Croituru, consilier al guvernatorului BNR care a subliniat importanţa coordoonării celor două politici la nivelul unui stat, şi anume politica monetară cu cea fiscală, ca posibilitate de a echilibra balanţa economiei. Raportat la relaxarea cantitativă, acesta a menţionat printre efectele secundare ale acestei măsuri riscul pirderilor BCE, în cazul scăderii apetitului pentru lichiditate. „Şi să nu omitem faptul că în Zona Euro sunt preferate împrumuturile bancare în detrimentul finanţărilor prin emisiune de boduri.” a declarat acesta.
De partea cealaltă, Cristian Popa, fost viceguvernator BNR a preferat o abordare pozitivă a fenomenului lansat de BCE în ceea ce priveşte politica monetară, „ Sunt recomandate astfel de măsuri neconvenţionale pe termen scurt în situaţii de criză. Aşa cum menţiona şi Mario Draghi, Preşedintele BCE, toate măsurile funcţionează împreună coerent, dar ţintesc acelaşi obiectiv, tabilitatea preţurilor pe termen mediu şi lung” a declarat fostul viceguvernator BNR, concluzionând la rândul său că lichiditatea în aceste condiţii rămâne o problemă şi susţinând că dincolo de toate relansarea va fi realizată în definitiv de reformele structurale.
Abordarea lui Florin Cîţu, analist financiar a fost remarcată drept una neconformistă, el precizând că nu consideră relaxarea cantitativă o politică monetară neconvemţională, ci mai degrabă, o vede precum o modalitatea necesară pentru relansarea economiei după criză „Nu consider QE o politic[ monetară neconvenţională, trebuie să bagi mâna în sacul cu instrumente şi să-l scoţi la suprafaţă pe cel mai relevant pentru a relansa economia după criză.” a declarat analistul financiar. De asemnea el a remarcat sistemul monetar ca fiind unul care „nu poate mai mult” de aici şi rezultatele suboptimale ale politicii de ţintire a inflaţiei, ideea a fost susţinută de imposibilitatea de menţinere a ratei inflaţiei în punctul ţintit.
Valentin Lazea, economist-şef al BNR a punctat şi el: „Politica monetară nu poate fi substitut al reformelor structurale. Aceasta a fost împovărată cu multe sarcini de-a lungul timpului, însă trebuie să ne aplecăm şi asupra structurii ţării şi a reformelor ce ţin de acesta. În ultimii cinsprezece, douăzeci de ani, politica monetară a fost împovărată cu obiective care nu îi sunt specifice, proprii. Dacă nu avem creştere economică, alergăm la politica monetară, dacă şomajul creşte — să facă politica monetară să scadă şomajul, dacă productivitatea o ia în jos, să vină politica monetară să îmbunătăţească etc.(…) Întrebarea mea este cum sau câte instrumente ar trebui să aibă politica monetară, altele decât rata dobânzii şi cursul de schimb astfel încât să răspundă la toate aceste deziderate.Indexarea de bani în economie nu conduce la reforme structurale. Să nu mai menţionez faptul că societăţile supraîndatorate fără o inflaţie mai mare nu au cum să-şi plătească datoriile.”
COMMENTS