Exporturile României către primele patru țări partenere din comerțul exterior au scăzut anul trecut, potrivit datelor oficiale publicate de INS în buletinul statistic de profil. Italia apare cu cea mai mare scădere (-6,6%), încadrată de Germania (-1,8%) și Franța (-0,8%) în topul livrărilor către exterior. Aflată pe poziția a patra, Ungaria a consemnat și ea o diminuare de -6,7%.
Chiar dacă cifrele arată apoi o creștere în valoarea mărfurilor trimise către toate țările până la locul zece, avem, astfel, influența determinantă a diminuării exporturilor per total înregistrată anul trecut (-0,4% față de anul 2023, până la doar 92.691,7 milioane euro). În treacăt fie spus, s-au diminuat și livrările către Spania, a patra mare economie a UE.
În acest context, influența exporturilor asupra creșterii economice de anul trecut (reamintim, calculată la +0,9% în varianta provizorie și formată din ZERO valoare adăugată brută și 0,9 puncte procentuale impozite nete) a fost de -1,5%, potrivit celui mai recent comunicat al INS, marginal mai importantă chiar decât cea a creșterii importurilor (-1,4%).
Or, dacă exporturile au scăzut, importurile au crescut, deși intrările de mărfuri din principalele două țări partenere au consemnat diminuări modice, -0,7% în cazul Germaniei și -1,1% pentru Italia. Valori remarcabil de mari apar la China (locul 5 în topul partenerilor, +15,9%), Turcia (loc 6, +11,7%) și, din nou, Spania (+11,6%).
Însă motivul principal de îngrijorare îl constituie traversarea pragului de 8 miliarde euro de către Ungaria și Polonia, înregistrate cu avansuri semnificative (+6,1% și, respectiv, +5,1%). Practic, România a ajuns o piață de desfacere importantă în regiune pentru mărfuri care sunt mai bine calibrate ca raport calitate/preț față de veniturile salariale și pensiile acordate la noi.
De remarcat și prezența Bulgariei pe locul 7, altminteri în ușor declin (-1,3%). Ar fi interesant de văzut cum au reușit vecinii de la sud să se situeze peste economii occidentale solide, precum Olanda și Franța, deoarece proximitatea geografică nu pare să acopere diferența de forță econimică și de nivel tehnologic.
Nota bene, bulgarii, altădată cu deficit cronic pe relația cu România, au prins anul trecut locul zece în topul țărilor cu care ieșim pe minus din schimburile de mărfuri, cu un surplus de peste 1,5 miliarde euro în condițiile în care gradul nostru de acoperire a importurilor prin exporturi a fost undeva pe la 73%.
Suma netă menționată s-a situat foarte aproape de rezultatul, tot negativ, consemnat de țara noastră cu Italia, la un volum mult mai mare al schimburilor bilaterale. Și nu la mare distanță de pragul de 2 miliarde euro deficit, înregistrat cu Olanda și Austria, țări cu care gradul de acoperire este semnificativ mai redus (62,2%, respectiv 48,3%).
Apropo de incapacitatea majoră de a livra în contrapartidă (undeva pe la 50% la indicatorul menționat), regăsim țările de pe locurile 3 și 4 în topul deficitelor bilaterale, Polonia (care e la un pas în urma Germaniei) și Turcia. În urmă cu un deceniu, România înregistra excedente pe relația otomană, acum invazia exponențială a mărfurilor turcești a devenit clară.
Desigur, avem și țări cu care șansele de echilibrare a comerțului sunt ab initio nule, precum China (grad de acoperire de doar 9,2%) și Kazahstan (aici avem recordul nedorit în materie, cu doar 3,6%). Totuși, o ameliorare a termenilor de schimb, prin identificarea unor produse capabile să mai echilibreze balanța ar fi obligatorie.
În fine, ca să nu rămânem cu impresia că situația este doar „albastră”, vă prezentăm și topul, ceva mai firav, al excedentelor bilaterale ale României. Poate părea surprinzător, însă cel mai mare plus este înregistrat pe relația cu Marea Britanie, unde gradul de acoperire ajunge la un impresionant 238%.
Nivelul de 200% mai este trecut doar în raport cu Republica Moldova (noi față de ei suntem cam ca Polonia sau Ungaria față de noi). Podiumul este completat de SUA, cu care introducerea de taxe vamale ar putea să ne afecteze dar nu într-o măsură importantă. Ucraina și Franța completează un tablou destul de bizar al capacității noastre de a livra marfă în străinătate.
Una peste alta, datele reflectă o pierdere de competitivitate, îndeosebi în raport cu țările din apropiere, pe fondul unui proces de dezindustrializare, de alocări minore pentru cercetare-dezvoltare și de creștere a veniturilor fără un fundament în rezultatul economic. Consumul fiind supraalimentat din import pe bază de împrumuturi luate la dobânzi foarte mari pe considerente electorale.
COMMENTS