România s-a situat în 2019 pe locul 22 din 27 de state ale UE în ceea ce privește productivitatea nominală a muncii pe persoană angajată, alături de Grecia, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o valoare de 72,9% din media UE, calculată la paritatea puterilor de cumpărare standard pentru a elimina influențele din partea prețurilor diferite la nivel național, ne-am plasat mult peste Bulgaria (48,8%), am depășit Letonia (68,7%) sau Ungaria (70,7%) și ne-am apropiat la foarte mică distanță de Slovacia (73,0%).
Dacă se face trimitere la datele analizate la nivelul Uniunii pe ora lucrată, am fost pe locul 20, dar indicele raportat la media europeană scade la 66,2%. În urma noastră apar, pe această variantă, ce descrie mai bine productivitatea dintr-o anumită economie, Bulgaria (48,2%), Grecia (58,5%), Letonia (59,5%), Croația (64,5%), Polonia (64,9%) și Portugalia (65,9%). Ceva mai bine stau Ungaria (66,7%), Lituania (67,7%) și Slovacia (70,1%).
Notă metodologică
Productivitatea muncii pe ora lucrată se calculează ca produsul real al activității economice pe unitatea de muncă efectuată (măsurată prin numărul de ore lucrate). Această modalitate de calcul a productivității muncii oferă o imagine mai bună a evoluțiilor privind productivitatea muncii dintr-o economie. Ea elimină distorsiunile introduse de structura diferită între economiile naționale și între diferiți ani pentru aceeași economie națională, între cei care lucrează cu normă întreagă și cei care lucrează cu normă parțială.
În grupul de state cu productivitate relativ mai redusă din perspectivă europeană, din care face parte țara noastră, rezultă că noi ne poziționăm mai bine la rezultatul pe angajat din două motive importante: lucrăm mai multe ore față de uzanțele din alte state și avem puțini angajați cu timp parțial de lucru.
Pentru a vedea care a fost impactul pandemiei asupra productivității muncii în economia românească, am selectat din cele mai recente date trimestriale disponibile valorile regionale pentru cele două trimestre anterioare manifestării depline a influențelor negative în economie și cele două trimestre de conviețuire cu Covid19.
În T4 2019 și T1 2020, ne-am poziționat cât se poate de onorabil, respectiv locul 2 cu o medie de +2,9% față de același trimestru al anului anterior, imediat după Ungaria (+3%). Din păcate, următoarele două trimestre ne-au trimis la mijlocul plutonului regional cu un rezultat mediu de -5%, după Bulgaria (-3,5%), Polonia (-4,2%) și Slovacia (-4,8%) dar mai bine decât Ungaria (-5,8%) și Cehia (-6,2%), ca să nu mai vorbim de Grecia (-10,1%).
Productivitatea muncii pe persoană angajată (% față de același trimestru al anului anterior)
Trimestrul T4 19 T1 20 Prepandemie T2 20 T3 20 Pandemie Media 4 trimestre
România 3,8 2,0 2,9 -7,1 -2,9 -5,0 -1,1
Bulgaria 2,2 3,2 2,7 -5,3 -1,6 -3,5 -0,4
Ungaria 3,6 2,4 3,0 -9,3 -2,3 -5,8 -1,4
Polonia 3,2 0,8 2,0 -6,9 -1,4 -4,2 -1,1
Cehia 2,1 -1,2 0,5 -8,7 -3,6 -6,2 -2,8
Slovacia 1,5 -3,2 -0,8 -9,8 +0,1 -4,8 -2,8
Grecia 0,5 -2,3 -0,9 -13,2 -7,9 -10,1 -5,5
Fapt îngrijorător, dacă inițial stăteam destul de bine, ceea ce ne-a permis să bifăm o creștere economică în T1 2020 și să evităm intrarea în recesiune tehnică (cu +0,6% evoluție T1 2020 la T4 2019), situația s-a deteriorat progresiv, inclusiv în termeni relativi la celelalte state. Astfel, în T3 2020, evoluția productivității muncii ne-a plasat la coada clasamentului, doar peste Cehia și Grecia. Datele disponibile la nivel național nu explică această situație prin rezultatele „amestecate” din sectorul industrial, unde scăderea de -6% a productivității provine ptreponderent din rezultatele negative importante din lunile aprilie (-33,6%) și mai (-25,9%) însă lunile august (+3%), septembrie (+6,0%) și octombrie (+4,6%) au marcat o revenire sustenabilă în domeniul pozitiv.
Evoluția productivității în agricultură, state UE (%, 2020 față de 2019)
Ceea ce a contat mult a fost căderea din agricultură, unde productivitatea s-a diminuat, potrivit datelor publicate de Eurostat, cu nu mai puțin de 47,2%. Iar asta în condițiile în care avem peste o cincime din populație ocupată în această ramură a economiei, de circa cinci ori mai mult decât media europeană. Pentru referință, prin apropiere, Ungaria a marcat la acest indicator critic un plus de 10,3% iar Bulgaria o scădere neînsemnată (-1,7%) iar până și Grecia a reușit un +5,2%.
Una peste alta, ameliorarea productivității muncii ar trebui să înceapă exact de acolo unde pandemia a avut cea mai mică influență asupra procesului de producție (mult sub cea a condițiilor meteo, a lipsei de irigații sau a logisticii și organizării precare). Pentru a nu mai greva asupra unei medii naționale la care se luptă și contribuie masiv sectorul industrial, împreună cu serviciile, ale căror rezultate au fost, în mod obiectiv, mai afectate de Covid.
COMMENTS