Comisia Națională de Strategie și Prognoză a ajustat puternic în prognoza de toamnă 2024 (publicată după mijlocul lunii decembrie) proiecțiile pentru PIB și salariul real în raport cu datele anterioare. Estimarea pentru rezultatul economic pe anul în curs a fost redusă cu doar 4,3 miliarde lei, până la 1.764,5 miliarde lei dar creșterea în termeni reali a ajuns de la 2,8% la doar 1% (la începutul anului și în Legea Bugetului era 3,4%).
De reținut, scăderea PIB în termeni nominali calculată în euro apare de doar 0,5 miliarde, de la 355,2 la 354,7 miliarde euro, ca urmare a unui curs de schimb ușor mai favorabil, modificat de la 4,98 lei/€ la 4,975 lei/€. Explicația scăderii semnificative în termeni reali și puțin semnificative în termeni nominali constă în schimbarea deflatorului (utilizat pentru trecerea în prețurile perioadei de bază) de la 7,2% în prognoza de vară la 8,8% în prognoza de toamnă.
De altfel, dacă proiecția șirului de valori nominale pentru PIB-ul din următorii patru ani apare în scădere sistematică dar moderată (undeva spre 30 miliarde lei în 2028), atunci când se suprapune cu creșterea deflatorilor ( a se citi inflația din economie deja prevăzută a fi mai mare decât se anticipa), creșterea economică pe cinci ani apare mult redusă, de la 17,3% cumulat la doar 12% pentru intervalul 2023 – 2028.
Desigur, pe sectoare ale economiei, prognoza oficială vede o evoluție mai slabă decât se calculase anterior a tuturor sectoarelor economice. Industria a fost reevaluată de la +0,6% la -0,2%, valoare deja ultraoptimistă după -1,8% la 10 luni, agricultura a trecut de la +0,8% la -11%, construcțiile de la +4,8% la -0,4% (atenție, -4,1% cumulat pe primele zece luni) iar serviciile de la +2,9% la +1,3%.
Simptomatic, toată creșterea anunțată de INS după primele trei trimestre ale anului 2024 provine din influența favorabilă de 0,9 puncte procentuale (pp) a impozitelor nete pe produs, deoarece valoarea adăugată brută a venit cu o contribuție negativă de 0,1 pp. De aceea, modificarea în prognoză a acestei componente inclusă metodologic în PIB, de la +5,5% la +8,5%, apare ca normală.
La extern, s-au mai înrăutățit soldul balanței comerciale, de la -32,7 miliarde euro la -33,4 miliarde euro (-9,4% din PIB !), de unde și deficitul contului curent de la -27,4 miliarde euro la -28,1 miliarde euro (adică -7,9% din PIB, față de -7,7% din PIB și o recomandare de stabilitate de maxim -4% din PIB)
La nivelul angajaților, prognoza de toamnă a adus o scădere sensibilă a valorilor nominale și în termeni reali în ceea ce privește evoluția salariului pentru perioada 2024 – 2028 (de la 4.778 lei la 4.831 lei, respectiv de la 4% la 5,1%). Cele mai mari ajustări apar pentru anul în curs (de la +8,9% la +8,3% la câștigul salarial real) și anul viitor (1,6% în loc de +2,3%).
Din comparația seriilor pentru avansul economic în termeni reali și pentru salariul real (puterea de cumpărare), rezultă că, spre deosebire de anul (electoral) în curs (+8,3% majorare exagerată a veniturilor nete față de 1% rezultat real), câștigurile angajaților ar urma să crească în 2025 SUB nivelul ce ar urma să fie atins de PIB (1,6% față de 2,5%).
Una peste alta, avem imaginea unui trai pe datorie favorizat de prognoze prea optimiste, prin inflamarea împrumuturilor statului (lipsă din proiecția principalilor indicatori economici, așa cum îi vede CNSP). Subiect de reflecție pe termen mediu, cum s-ar putea crește sustenabil puterea de cumpărare cu 21% pe 5 ani (2023 – 2028) la o creștere a PIB cu doar 12% (23,3% față de 17,3% în prognoza anterioară) ?
COMMENTS