De ceva vreme (să nu spunem câţiva ani), activitatea BNR este atent disecată de mai toată lumea- de la profani la mai puţin profani. Şi cum a face din Guvernatorul BNR o victimă perfectă de crucificat a devenit sport naţional, tot soiul de persoane, mai docte sau mai puţin pricepute într-ale politicii monetare, îşi dau cu presupusul, pe sticlă, print sau online, în legătiră cu activitatea acestei importante instituţii financiare. Pe cele mai multe e bine să nu le bagi în seamă. Atunci când ideile emană direct de la partidul conducător, este normal să şi răspunzi. La maniera în care BNR, prin vocea purtătorului său de cuvât, a făcut-o astăzi. Redăm mai jos, integral, comunicatul primit la redacţie.
” În legătură cu întrebările publice ale lui Adrian Dobre, secretar de stat, purtător de cuvânt al PSD, legate de activitatea BNR, formulate în emisiunea ”Punctul de întâlnire”, moderată de Radu Tudor, din seara zilei de 9 noiembrie, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, face următoarele precizări:
Întrucât interesul legat de activitatea BNR este pe deplin întemeiat, apreciem faptul că putem răspunde unor întrebări legitime cu atât mai mult cu cât vizează chestiuni de interes general relativ complexe, care necesită oricând explicații suplimentare. Astfel,
-
Reducerea RMO (rezervelor minime obligatorii) la valută, realizată de BNR în luna mai, nu avea cum să influențeze nivelul dobânzilor ROBOR în lei, din luna octombrie. Dincolo de diferența de timp, cele două componente sunt, după cum se vede, în valute diferite și au roluri diferite în raport cu creditarea. Mai mult, în cazul în care nu s-ar fi redus RMO, acestea oricum nu s-ar fi regăsit în lichiditatea din piața bancară fiind imobilizate, inactive, la BNR.
-
Rolul RMO la valute este acela de a tempera expansiunea creditului în valută. În anii în care creditarea în valută era preponderentă, RMO ajunsese la 40% (înainte de 2008). BNR a căutat oportunitatea de a reduce RMO până la nivelul mediei europene de 2 % – fără ca prin aceste decizii să schimbe tendința în piața creditului – susținând creditarea în lei și descurajând pe cea în valută. În acest an, creditarea în valută a scăzut pentru prima dată sub 40% din totalul creditului și această scădere a permis eliberarea a 2% RMO.
-
RMO în lei și valută sunt banii băncilor comerciale, reținuți pentru perioade limitate la BNR, pentru a regla ritmul creditării în cele două componente. Mai devreme sau mai târziu, RMO vor trebui înapoiate băncilor comerciale.
-
Nu se poate susține că RMO, odată eliberate, au fost externalizate. Nu sunt semnale în acest sens. RMO sunt sume care în activitatea bancară susțin creditarea și, în lunile care au urmat deciziei din mai, am văzut o ușoară reluare a creșterii creditării în valută datorată probabil și sumelor eliberate (un plus de 0,6% în septembrie față de august, prima creștere în 2017).
-
În legătură cu evoluția inflației IPC, reamintim că ținta de inflație urmărită de BNR este de 2,5 % +/- 1%.
Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni calculată pe baza IPC, este 0,7%.
BNR are toată deschiderea pentru clarificarea deciziilor pe care le ia Consiliul de Administrație și apreciază de fiecare dată când aceste clarificări sunt rezultatul unui dialog consistent și civilizat în interesul public.„
COMMENTS