„Proiectele Raiffeisen Asset Management pe 2016 ţin de adaptarea ofertei de fonduri la evoluţia permanentă a nevoilor clienţilor, ne dorim să le oferim acestora noi instrumente care să îi ajute în îndeplinirea obiectivelor lor, atât prin lărgirea universului investiţional, cât şi prin adoptarea de noi strategii de investiţii“ – aflăm de la preşedintele companiei, Răzvan Szilagyi.
Cum apreciaţi performanţele pieţei fondurilor de investiţii în anul 2015? Au fost ele cele aşteptate? Care au fost factorii principali ce au determinat evoluţii (sau involuţii) pe anumite paliere?
Anul 2015 a marcat o creştere a activelor administrate la nivelul pieţei de circa 12%, respectiv un plus de circa 2,5 mld. RON. Astfel, volumul activelor administrate la finalul anului a atins nivelul de 5,2 mld. euro, reprezentând 9,8% din volumul depozitelor la nivelul sistemului bancar (depozitele gospodăriilor populaţiei şi societăţilor nefinanciare).
Astfel, putem vorbi de o performanţă foarte bună la nivelul pieţei, ce oferă o alternativă de plasament tot mai populară în rândul investitorilor.
Trendul descendent al ratelor de dobândă a continuat să fie un factor de suport pentru dinamica pieţei, susţinând migraţia plasamentelor din depozitele bancare înspre fondurile de instrumente cu venit fix, dar şi un interes tot mai ridicat pentru fondurile cu componentă de acţiuni.
Între provocările pieţei, putem menţiona schimbarea metodei de evaluare a instrumentelor cu venit fix (trecerea la marcarea la piaţă), precum şi volatilitatea ridicată de pe pieţele de acţiuni, care a marcat a doua parte a anului 2015 şi începutul lui 2016.
Volatilitatea crescută a pieţelor de acţiuni a determinat o abordare mai prudentă din partea investitorilor în ceea ce priveşte expunerea pe acţiuni. Pe termen mediu şi lung, procesul de migraţie dinspre fondurile de instrumente cu venit fix înspre fondurile cu componentă de acţiuni se va menţine şi chiar intensifica. Principalul factor de suport va fi dificultatea atingerii nevoilor de randament doar cu ajutorul produselor clasice de economisire.
Cum a fost anul 2015 pentru fondurile administrate de Raiffeisen Asset Management? Care au fost punctele tari şi respectiv punctele slabe?
Anul 2015 a adus o creştere a activelor administrate pentru toate categoriile de fonduri. Cea mai importantă dinamică au prezentat-o fondurile cu componentă de acţiuni. Acestea au cunoscut o creştere a activelor de 68%, susţinute în principal de fondurile cu capital protejat (+79%). Preocuparea principală a RAM este adaptarea fondurilor sale la cerinţele clienţilor şi particularităţile mediului investiţional. În acest sens, a fost regândită strategia investiţională pentru unele fonduri. Ajustările strategiilor operate la nivelul unor fonduri cu componentă de acţiuni au fost bine primite de investitori, fapt probat prin dinamica vânzărilor. Ca atare, per ansamblu, apreciem că anul 2015 a fost unul pozitiv pentru fondurile administrate, deciziile adoptate precum şi implementarea cu succes a acestora urmând a oferi investitorilor beneficii pe termen lung.
Cum puteţi caracteriza 2015 din punctul de vedere al competiţiei în piaţa în care activaţi? Există factori perturbatori în continuare? Este marcarea (sau nu) la piaţă a instrumentelor cu venit fix un astfel de factor perturbator? Cum poate fi rezolvată această problemă spinoasă şi persistentă?
Piaţa locală de fonduri este o piaţă competitivă. Principalii jucători sunt reprezentaţi de companiile de asset management ale grupurilor financiare prezente local (Erste, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania, NN).
Scopul pieţei de fonduri este de a sprijini clienţii în a obţine siguranţa financiară. Penetrarea fondurilor este la un nivel încă scăzut în România (circa 3% din PIB), comparativ cu Europa Centrală (circa 10%) sau Uniunea Europeană (circa 40%). Ţinta pieţei este să crească volumele până la un nivel la care această securitate financiară să fie asigurată. În cazul pieţei locale, RAM are cea mai ridicată penetrare a fondurilor în activele clienţilor săi.
Principala provocare este de a contribui la educaţia financiară a clienţilor. Acesta este un proces de lungă durată, care a început şi se realizează în principal prin oferirea de consultanţă financiară la nivelul distribuitorilor – băncile. Serviciile de Private/Premium Banking oferă consultanţă financiară personalizată. În mod firesc, investitorii s-au orientat către instrumente care să le permită îndeplinirea obiectivelor financiare.
Marcarea la piaţă a instrumentelor cu venit fix influenţează modul de calcul al valorii unităţii de fond. Această schimbare nu produce în sine o modificare a profilului de risc al fondurilor. Cu toate acestea, faptul că se pot înregistra scăderi pe termen scurt ale valorii unităţii de fond poate influenţa investitorii cu profil de risc foarte conservator. Considerăm că, în măsura în care această metodologie este înţeleasă de către investitori, nu va reprezenta un factor perturbator al industriei. La momentul curent, administratori cumulând circa 90% dintre activele pieţei utilizează metoda marcării la piaţă.
Prin însăşi definiţia lor, fondurile administrate „investesc“. Cum a fost oferta pieţei în 2015? Cum vă puteţi descurca în situaţia în care marjele de dobânzi au tot scăzut iar piaţa de capital internă rămâne undeva la nivelul anilor 2000? Iar compensaţia din pieţele externe nu mai e nici ea la fel de sigură…
Trendul descendent al ratelor de dobândă, volatilitatea crescută a pieţelor de acţiuni şi oferta investiţională limitată a pieţei locale au constituit principalele provocări investiţionale în anul 2015. Cu excepţia emisiunii de obligaţiuni a Municipiului Bucureşti nu a existat nicio emisiune nonguvernamentală semnificativă pe piaţa locală. Totodată, a fost un an lipsit de listări semnificative pe piaţa de capital. În acest context, ne-am îndreptat tot mai mult atenţia către emitenţi străini (în cazul emisiunilor de obligaţiuni) sau pieţele externe de acţiuni. Regândirea anumitor strategii investiţionale a însemnat o abordare tranzacţională mai activă, ce presupune un nivel adecvat de lichiditate, pe care, din păcate, piaţa locală nu-l oferă.
Anvergura sectorului financiar non-bancar permite oricărui investitor local de calitate să se finanţeze prin acţiuni şi obligaţiuni, fapt dovedit şi de listările/emisiunile trecute. Din păcate, oferta locală de instrumente este net inferioară ritmului de creştere a activelor sectorului financiar non-bancar, fapt ce va determina direcţionarea unor fonduri tot mai mari către variante externe de plasament.
Ce paşi s-au făcut în 2015 în ceea ce priveşte armonizarea legislaţiei în domeniu cu cea comunitară? Ce restanţe mai sunt?
În anul 2015 a fost implementată DAFIA – directiva administratorilor de fonduri alternative atât la nivel de legislaţie primară (Legea nr. 74/2015), cât şi la nivel de legislaţie secundară (Regulamentul ASF nr. 10/2015). În cursul anului 2015 a fost finalizat procesul de implementare la nivelul societăţilor de administrare şi al fondurilor deschise de investiţii administrate a Directivei UCITS IV. În 2016 se aşteaptă implementarea legislaţiei specifice pentru fondurile de investiţii alternative.
Putem spune că avem o piaţă a fondurilor care oferă o gamă completă de fonduri? Mai lipseşte ceva din paleta de produse a Raiffeisen AM? Care au fost în 2015 vedetele din portofoliul Raiffeisen AM?
Putem spune că în cazul Raiffeisen Asset Management avem o gamă de fonduri adecvată. Prin adecvată înţelegem că marea majoritate a obiectivelor financiare pot fi atinse (şi) cu ajutorul fondurilor de investiţii. Având în vedere însă continua evoluţie a nivelului de înţelegere a produselor financiare la nivelul investitorilor, considerăm că mai sunt fonduri care şi-ar putea găsi locul în portofoliul tipic al investitorului român, în special în zona fondurilor care aplică strategii active de administrare. Fondurile cu capital protejat, Raiffeisen Confort şi Confort Euro, s-au remarcat pe parcursul lui 2015, atât prin prisma volumelor atrase, cât şi a performanţei. Dacă în prima parte a anului 2015 au reuşit să capitalizeze foarte bine performanţa pieţelor de acţiuni, în a doua parte a anului, marcată de volatilitate ridicată, au reuşit să ferească investitorii de cea mai mare parte a scăderilor.
Cum a evoluat educaţia financiară privit din două puncte de vedere: primul – cel al creşterii numărului de investitori care vin către fonduri; al doilea – mutarea interesului de la instrumente cu grad de risc scăzut către cele cu risc mediu sau mare?
Numărul investitorilor în fonduri creşte constant, mediul de dobânzi scăzut fiind un factor care accelerează acest proces şi, coroborat cu o consultanţă specializată la nivelul băncii, ale cărei servicii de private şi premium banking deservesc tot mai mulţi investitori, îi ajută pe clienţi să pună în balanţă, pe lângă riscul mai crescut, şi beneficiile care vin odată cu investiţia în acţiuni.
Ce proiecte are Raiffeisen Asset Management pentru 2016? Cu ce noutăţi veţi veni şi ce rezultate aşteptaţi în acest an care a debutat destul de tumultuos pe pieţele externe?
În ciuda începutului de an „tumultuos”, marea masă a activelor deţinute de clienţii noştri au fost ferite de volatilitatea extremă de pe pieţele de acţiuni. Pe de-o parte avem fondurile care investesc strict în instrumente cu venit fix, fonduri ce au fost complet izolate de mişcările de pe pieţele de acţiuni, pe de altă parte fondurile administrate activ au stat în afara pieţei/cu expuneri foarte mici pe acţiuni. În acest mod, impactul la nivel de fond a fost mult diminuat ca amplitudine faţă de ce a fost experimentat de către investitorii direcţi pe pieţele de acţiuni.
COMMENTS