Ceea ce se anunța de ceva vreme și fusese spus cu subiect de predicat în conferința de vinery de la BNR capătă contur. Executivul a pus în dezbatere publică Legea privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilităţii financiare a României pe termen lung, act normativ pe care Guvernul își va asuma răspunderea în Parlament. Motivarea măsurilor de restrângere a cheltuielilor și creștere a veniturilor este necesară, confor guvernanților, *pentru a rezolva problema de deficit bugetar dar şi de sustenabilitate a finanţelor publice precum şi pentru a evita riscul de suspendare a fondurilor alocate prin PNRR şi Politica de Coeziune sau de creştere a costului finanţărilor pentru refinanţarea datoriei publice cât şi pentru finanţarea deficitului bugetar sunt necesare măsuri care au ca obiectiv general consolidarea fiscal-bugetară a României prin administrarea eficientă a veniturilor publice dar şi pentru utilizarea eficientă a resurselor alocate pentru finanţarea cheltuielilor publice, inclusiv măsuri de combatere a evaziunii fiscale dar şi pentru gestionarea eficientă a patrimoniului şi resurselor minerale şi naturale aflate în proprietatea Statului Român”.
Măsurile afectează antreprenorii, de la mic la mare, ceea ce ridică serioase semne de întrebare în ceea ce privește creșterea economic pe 2024, an în care măsurile devin aplicabile. Nu e nicio o îndoială, unele dintre acestea erau necesare- precum cele legate de egalizarea sarcinii fiscal- dar altele nu fac altceva decât să compenseze ineficieța și incapacitatea de a strange/produce venituri a autorităților din România.
Legat de Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, proiectul de act normative stipulează: ” În prezent, există o singură cota de impozitare de 1% pentru toți contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor, fără a se structura impozitarea acestora în funcție de în funcție de marjele de profit. În cadrul Raportului privind sistemul fiscal din România, inclusiv analiza comparativă și recomandări pentru reforma cadrului fiscal, denumit în continuare Raport, printre alte aspecte referitoare la sistemul de impozitare pentru microîntreprinderi, Banca Mondială a analizat și cota de impozitare a microîntreprinderilor, opinând că actuala cotă de impozitare de 1%, trebuie revizuită în funcție de marjele de profit înregistrate de microîntreprinderi. Luând în considerare cota de impozitare a impozitului pe profit de 16%, Banca Mondială consideră că aplicarea unei cote de impozitare a veniturilor unei microîntreprinderi, de 1%, corespunde efectiv la o marjă de profit de 6,25%, după deducerile fiscale permise de lege. Prin referire la analiza efectuată de Fondul Monetar Internațional (2022), care sugerează că marja medie de profit a IMM cu angajați este de aproximativ 12%, Banca Mondială opinează că, o cotă de impozitare de 1% este o cotă scăzută pentru microîntreprinderile cu angajați.”
Cotele de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor sunt: a) 1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 60.000 euro inclusiv și care nu desfășoară activitățile prevăzute la lit. b) pct. 2; b) 3%, pentru microîntreprinderile care: 1. realizează venituri peste 60.000 euro; sau 2. desfășoară activități, principale sau secundare, corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind 7 tehnologia informației, 5510 – Hoteluri şi alte facilități de cazare similare, 5520 – Facilități de cazare pentru vacanțe şi perioade de scurtă durată, 5530 – Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere, 5590 – Alte servicii de cazare, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice – numai pentru societățile profesionale cu personalitate juridică, constituite de avocați potrivit legii, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.”
În expunerea de motive se arată: “Potrivit unor analize efectuate asupra obligației fiscale datorate la bugetul de stat de contribuabilii plătitori de impozit pe profit și contribuabilii plătitori de impozit pe veniturile microîntreprinderilor în raport cu cifra de afaceri realizată a reieșit faptul că există contribuabili plătitori de impozit pe profit care înregistrează o sarcină fiscală mai mică decât un contribuabil plătitor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor în condițiile în care prezintă indicatori financiari similari. În acest cadru, este necesară întărirea disciplinei fiscale prin instituirea unui impozit minim raportat la cifra de afaceri pentru determinarea impozitului pe profit, datorat de plătitorii de impozit pe profit care prezintă situații în care impozitul datorat se situează trimestrial/anual sub o valoare minimă, precum și în cazul în care rezultatul fiscal cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul este pierdere fiscală sau profit impozabil, înainte de recuperarea pierderii fiscale din anii precedenți*.
Nu au scăpat nici companiile mari de supraimpozitare. *Se instituie un impozit pe cifra de afaceri, în cazul instituțiilor de credit – persoane juridice române şi a sucursalelor din România ale instituţiilor de credit – persoane juridice străine, raportat la cifra de afaceri, suplimentar impozitului pe profit. Impozitul minim/suplimentar raportat la cifra de afaceri asigură o impozitare minimă în contul veniturilor bugetare din impozitul pe profit, din partea contribuabililor respectivi, în special pentru cei care înregistrează pierderi în mod repetat.*
Companiile cu afaceri mai mari de 50 milioane de euro vor plăti impozit pe cifra de afaceri, dacă impozitul pe profit datorat este mai mic decât impozitul pe cifra de afaceri. Și pentru bănci este prevăzut impozit pe cifra de afaceri de 1%. Rămâne de văzut cum se va calcula această cifră de afaceri, indicator nespecific sectorului bancar!
În fine, pe partea de venituri se propune limitarea aplicării facilității fiscale până la 31 decembrie 2028 inclusiv pentru cei din IT, similar cu termenul prevăzut pentru facilitățile fiscale acordate sectoarelor construcții, agricol și industria alimentară precum și introducerea unui plafon până la care se acordă scutirea de la plata impozitului pe venit, respectiv până la nivelul a 10.000 lei inclusiv. Pentru partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu se aplică facilităţile fiscale.
COMMENTS