Am discutat cu Mioara Popescu, Președinte Executiv al Idea::Bank, despre rezultatele instituţiei financiare pe care o conduce, despre angajamentul acţionarului polonez faţă de piaţa românescă şi despre bankingul de la noi, în general.
Anul 2017, din punctul de vedere al rezultatelor financiare, a fost unul de succes pentru Idea::Bank. Care a fost cheia succesului, ce v-a mulţumit şi ce nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor Dvs.? Cum au fost primele cinci luni ale anului 2018?
Într-un clasament după active, Idea::Bank se situa pe locul 23 din 35 de instituţii de credit existente la finele anului 2017, cu o cotă de piaţă de 0,43%, făcând parte din grupa băncilor mici. A fost anul creditării, astfel că balanţa acestora a crescut cu 26% fiind în egală măsură rezultatul atât al creditării persoanelor fizice cât şi al companiilor.
Depozitele au urmat acelaşi trend, înregistrându-se o creştere de 21%, ceea ce a permis menţinerea raportului credite-depozite la un nivel confortabil, de 72,3%.
Relevantă este şi evoluţia numărului de clienţi în 2017, noi asigurând servicii şi produse bancare unui număr de clienţi cu 21% mai mare, această bună cooperare determinând obţinerea unui profit net de 4,7 ori mai mare decât în 2016 şi implicit, îmbunătăţirea indicatorilor de eficiență. Aş adăuga calitatea bună a portofoliului de credite care se bazează pe un serios proces de modelare a riscului, rata NPL fiind în jur de 4% şi nivelul bun al indicatorilor de solvabilitate, astfel rata fondurilor proprii totale a fost peste 15%, iar a fondurilor proprii de nivel 1 s-a situat la 12,27%.
Mai sunt multe lucruri de îmbunătăţit şi aici mă refer atât la revizuirea continuă a produselor şi serviciilor noastre pentru a fi cât mai aproape de necesităţile clienţilor, dar şi la continua pregătire profesională a echipei Idea::Bank, atât în front office cât şi în back office pentru a fi capabili să înțelegem pe deplin clientul şi nevoile lui. Sunt necesari paşi în întărirea echipei, a coeziunii acesteia şi creşterii nivelului de implicare a fiecăruia dintre noi în transpunerea strategiilor în practică şi pregătiţi pentru a răspunde competiţiei şi concurenţei din piaţa bancară şi nu numai.
Primele cinci luni ale acestui an au urmat aceeaşi tendinţă, activele totale ale băncii înregistrând o creştere cu 20% YoY şi cu 5% faţă de finalul anului 2017. Volumul vânzărilor creditelor de consum a crescut cu 20% faţă de perioada similară a anului 2017. Astfel, soldul creditelor a crescut cu 20% YoY şi cu 6% comparativ cu luna decembrie 2017, iar depozitele au înregistrat o creştere cu 18% YoY şi cu 4% faţă de finalul anului 2017. Veniturile nete totale s-au majorat cu 20% YoY, în timp ce cheltuielile totale s-au majorat doar cu 5% faţă de perioada similară anului 2017, ceea ce înseamnă că măsurile luate cu privire la eficientizarea proceselor au început să dea roade.
La preluarea băncii de către actualul acţionar majoritar se vorbea de o ascensiune într-un termen de cinci ani către Top 10. Aceasta ar însemna acum creşterea cotei de piaţă undeva peste 3%. Cum poate fi realizat acest obiectiv?
Grupul financiar polonez Getin Holding, acţionarul majoritar al Idea::Bank nu a exclus la intrarea în piaţa din România mai multe achiziţii de business-uri în domeniul financiar bancar. Ulterior, acţionarul majoritar, după o prospectare complexă a pieţei a decis ca şi strategie de dezvoltare a business-ului din România creşterea organică, creştere care s-a dovedit a fi sănătoasă, cota de piaţă a Idea::Bank crescând de 3,6 ori de la momentul achiziţiei. Având în vedere rezultatele încurajatoare e foarte clar că nu ne vom opri aici. Creşterea organică a fost rezultatul direct al mai multor decizii strategice privind relocarea sucursalelor, dezvoltarea de noi produse pentru offline dar şi pentru online, toate aceste decizii regăsindu-se în creşterea portofoliului de clienţi persoane fizice şi companii. În acest moment ne pregătim de lansarea unui alt proiect strategic menit să asigure creşterea organică a Idea::Bank şi anume deschiderea de noi puncte de vânzare în oraşele în care Idea::Bank nu are încă reprezentare teritorială.
Suntem aproape gata să mai facem un nou pas în lumea digitală şi mă refer la Idea::WebDepo, o nouă platformă care permite constituirea depozitelor online de către orice persoană fizică, fără a fi nevoie de deschiderea unui cont curent. O a treia perspectivă se referă la impulsionarea creditării IMM-urilor, în acest sens beneficiind de o linie de finanţare de la Fondul European de Investiţii.
Banking-ul evoluează într-un mediu economic volatil. Cum e posibil să faci planuri fezabile şi bugete multianuale în acest context? Şi cum e posibil să îţi atingi ţintele?
Ţintele Idea::Bank sunt ambiţioase şi presupun un proces de planificare corect care însă poate fi influenţat, ca oricare alt business, de contextul actual, marcat de numeroase schimbări legislative şi fiscale. Flexibilitatea şi dimensiunea redusă a băncii sunt avantaje în acest context alături de importante instrumente de management la nivelul fiecărui centru de profit. Beneficiem dealtfel de suport din partea grupului din care facem parte, expertiza din acele ţări unde a existat lipsa de predictibilitate la un moment dat ar putea să fie un asset important.
Cum poate fi rezolvată problema legată de lipsa încrederii dintre clienţi şi bănci, după ce ani la rând, unii au săpat, mai mult sau mai puţin dezinteresat, un şanţ deosebit de adânc între cele două tabere?
Întrebarea conţine un concept cu care vă rog să-mi permiteţi să nu fiu de acord, şi anume la existenţa unui șanț între bănci şi clienţi, în ciuda eforturilor disperate ale unora… Cifrele anterior prezentate sunt relevante şi mă refer atât la creşterea sumelor atrase în conturi şi depozite cât şi la creditele acordate, ceea ce înseamnă încredere din partea ambelor tabere. Băncile au nevoie de clienţi şi clienţii au nevoie de bănci, ambele părţi ar trebui să fie implicate în egală măsură în contruirea unui real parteneriat. A unui parteneriat bazat pe o relaţie corectă, pe etică şi mai ales încredere, care aşa cum toţi ştim se câştigă tare greu, dar se poate pierdere într-o secundă.
Afirmam într-un interviu anterior ca rolul sistemului bancar este acela de a susţine dezvoltarea, de a fi un real motor al economiei, un mecanism care funcţionează având ca lubrifiant atât încrederea dar şi o reală educaţie financiară în rândul populaţiei. Am în continuare această opinie.
Ne plasăm pe locuri ruşinoase în topuri internaţionale atunci când vine vorba de educaţie financiară, intermediere financiară sau incluziune financiară. Cum putem progresa mai rapid în aceste topuri? Ce ar fi de făcut? Cum implicaţi dvs agenţii de front-office în procesul de educaţie financiară? Ce pot face băncile pentru a convinde măcar jumătate din cei 40% dintre românii care nu interacţionează cu băncile să apelez măcar la un singur produs bancar?
Educaţia financiară nu este doar apanajul băncilor, este şi trebuie să fie preocuparea întregului sistem economic naţional. Aş îndrăzni să spun că ar trebui să avem o abordare integrată într-o strategie naţională, numai aşa am putea să câştigăm teren şi să ne apropiem de alte state europene. De ce e nevoie să ai minime cunoştinţe financiare? Pentru că aşa poţi să-ţi înţelegi nevoia, să evaluezi oferta, să alegi produsul sau serviciul care ţi se potriveşte cel mai bine şi care îţi crează valoare adăugată.
Băncile desfăşoară sau sunt raliate la diverse programe de educaţie financiară din piaţă, proiecte pe care orice om de bună credinţă le aprecieză şi care chiar cresc în mod real şi vizibil nivelul cunoştinţelor economico-financiare ale populaţiei.
Un proiect în care Idea::Bank s-a implicat activ este cel desfăşurat de către Asociaţia de Promovare a Performanței în Educaţie, un proiect adresat copiilor de vârsta şcolară, noi susţinând pentru a doua oară organizarea Olimpiadei Micilor Bancheri, alături de alţi parteneri.
Nu vreau să închei fără a aminti efortul celor peste 180 de colegi care lucrează în front office-ul Idea::Bank care au ca şi responsabilitate consilierea în mod corect a clienţilor, explicarea termenilor bancari, care fac educaţie financiară cu prisosinţă. Faptul că avem colegi care dau importanţa cuvenită informării şi consilerii clienţilor persoane fizice şi juridice se revede în numărul relativ scăzut de reclamaţii.
În ceea ce priveşte gradul scăzut de bancarizare al populaţiei, Idea::Bank se află în continuă extindere, vom deschide în curând mini-branch-uri care ne vor ajuta să ajungem la cât mai mulţi clienţi cu informaţii utile, produse şi servicii bancare. Dar în opinia mea, băncile singure nu pot rezolva această situaţie, a se vedea în acest sens decizia Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Camera Deputaților care a votat recent creșterea pragului cifrei de afaceri anuale de la 10.000 de euro la 50.000 de euro pentru comercianții care trebuie să permită plata cu cardul.
Bankingul se schimbă dinspre clasic spre un modern bazat pe canale alternative. Cu ce se laudă Idea::Bank, din acest punct de vedere şi la ce să ne aşteptăm pe viitor, având în vedere că sunteţi în prima linia a celor care inovează?
2017 şi 2018 au fost pentru noi ani în care ne-am creat instrumente în zona de online, avem în momentul de faţă o platformă online de pre-aprobare a creditelor, Calculatorul cu Dorinţe, ne pregătim de lansarea Idea::WebDepo platformă care permite clienţilor şi non-clienților să constituie depozite online de oriunde s-ar afla, oferim de mult timp clienţilor serviciul de internet banking. Ne dorim să dezvoltăm cât mai multe instrumente pentru zona digitală pentru a putea veni în întâmpinarea nevoilor societăţii actuale, timpul a devenit un element atât de dorit în rândul oamenilor, am avut confirmări indubitabile ale acestui aspect la interviurile de angajare, marea majoritate a candidaţilor punând întrebări legate de posibilitatea de a lucra o zi pe săptămâna de acasă. Suntem în proces de evaluare a unor produse inovatoare care funcţionează foarte bine în piaţa din Polonia şi nu excludem să le adaptăm în viitorul apropiat pentru a le oferi pieţei locale.
Dacă tinerii cu vârste între 23-30 de ani, conform studiilor la nivel de Europa, preferă să se informeze online şi să cumpere online, cei din intervalul 18-23 de ani se pare că au schimbat puţin macazul: se informează online dar cumpără de la un “magazin” cu locaţie fizică. Cum vedeţi viitorul agenţiilor bancare?
Citeam de curând un studiu de piaţă referitor la comportamentul de cumpărare al oamenilor pe categorii vârstă, studiul este realizat pentru industria de fashion. În România oamenii simt încă nevoia să intre în contact cu brand-ul înainte de a achiziţiona un produs, motiv pentru care cred că magazinele fizice nu vor dispărea ci mai degrabă se vor remodela. În curând, cred că vom vedea şi în România mai multe concept store-uri experienţiale, cam acelaşi fenomen se va petrece şi în mediul bancar. Agenţiile bancare vor exista în continuare, nevoia de consiliere face-to-face rămânând o necesitate constantă în rândul anumitor categorii de vârstă. Având în vedere că vom deschide noi puncte de vânzare, este clar că am pariat pe un mix de canale de vânzare online şi offline.
Mediul antreprenorial a suferit şi el o serie de bulversări, din punct de vedere fiscal, fapt care i-a făcut pe mulţi investitori să îşi ia un timp de răgaz înainte de a face noi dezvoltări. Se simte acest lucru şi din punctul de vedere al băncii? Din ce sectoare de activitate vin proiectele bancabile, în acest an? Sunt mai multe sau mai puţine ca în 2017?
Ca şi în anii anteriori Idea::Bank creditează în aproximativ toate domeniile de activitate, cu preponderență societăţile care activează în comerţ, producţie şi servicii. La nivelul băncii nu am înregistrat o creştere semnificativă a cererii din partea IMM şi implicit a accesării finanţării bancare, antreprenorii urmărind modificările fiscale şi legislative cu impact direct în profitabilitatea companiilor lor. O rată bună de succes în accesarea finanţării o au companiile cu istoric în activitate, stabile din punct de vedere bilanţier, capitalizate şi cu tendinţe de creştere şi dezvoltare. Fiind o bancă mică, clienţii noştri beneficiază de flexibilitate şi de un timp de răspuns redus iar banca le poate oferi produse diverse atât pe finanţarea nevoilor de capital de lucru cât şi parteneriat în diverse proiecte de investiţii.
Cum vă descurcaţi cu noianul de schimbări în peisajul legislativ pe care trebuie să le asimilaţi într-un timp foarte scurt? Ce ar fi cel mai dificil de implementat şi necesită cele mai mari eforuri, umane şi financiare?
Schimbările legislative numeroase mută uneori focusul companiilor dinspre business înspre partea administrativă şi acest lucru produce frustrare pentru fiecare stakeholder implicat în organizaţie. Am reuşit să implementăm cerinţele legislative, numai că din punct de vedere costuri, ca orice bancă mică, am simţit din plin impactul financiar şi nu numai. Mai ales ca aceste proiecte obligatorii din care menţionez GDPR, Payment Services Directive, MIFID 2, split TVA, s-au suprapus pe proiectul nostru stategic de upgrade al core banking system-ului, a unei noi platforme de raportare şi implementarea IFRS 9. A fost un efort uriaş al echipei care asigura managementul proiectelor şi numai munca în echipă a asigurat succesul pe fiecare etapă.
Cum vedeţi concureţa din mediul în care activaţi, cu componentă tridimensională: dinspre bănci, dinspre companii fintech dar şi dintre companii din telecom?
Fiecare entitate are specificul ei, loc este pentru fiecare, mai ales dacă ne raportăm la nivelul intermedierii financiare. Mai multe zone de business în care interferează mai multe opţiuni pentru client ajuta piaţa să se dezvolte, de altfel fiecare tip de entitate îşi poate găsi nişa proprie. Se pot ridica în schimb multe întrebări legate de tipul de reglementări ale fiecărei industrii. Este foarte important să nu existe breşe în niciun sistem pentru a fi siguri că sistemul economic funcţionează în favoarea şi siguranţa clientului.
Una peste alta, ce aşteptări aveţi de la 2018 pentru bancă, pentru sectorul bancar dar şi pentru economia României?
Rezultatele obţinute în primele luni ale lui 2018 anunţă un an bun pentru întreg sectorul bancar, dar nu tebuie să pierdem din vedere evoluţia inflaţiei, a cursului de schimb euro-leu, evoluţia productivităţii şi a ratelor de dobândă, a contextului în care ne desfăşurăm activitatea în general. Mai mult ca oricând este mare nevoie de competenţă şi predictibilitate în România.
Mihai Săndoiu
Interviu publicat în revista Bancheri de Top, ediţia IULIE 2018
COMMENTS