România, campioana europeană a cheltuielilor pentru mâncare

Potrivit datelor publicate de Eurostat,  La mare distanță în urma noastră figurează Lituania (20,9%), Estonia (19,6%) și Bulgaria (19,1%). La polul opus, au cheltuit sub 10% la acest capitol Marea Britanie (7,8%), Irlanda (8,7%), Luxemburg (9,1%) și Austria (9,7%).

Cheltuielile pentru mancare si bauturi non-alcoolice, state UE, 2018 (% din total cheltuieli gospodarii)

În 2018, gospodăriile din UE au cheltuit circa 1.047 miliarde euro ( sau 6,6% din PIB-ul Uniunii) pe mâncare și băuturi non-alcoolice. Această categorie de cheltuieli a ocupat locul trei ca pondere în totalul sumelor achitate lunar, cu 12,1%, după 24% pentru casă și facturi de utilități și 13,2% pentru transport.

De reținut, pe parcursul ultimilor zece ani, două țări din fostul bloc socialist ce au aderat la UE au marcat cea mai mare reducere a ponderii cheltuielilor pentru alimente, Lituania (-3,9 puncte procentuale) și Polonia (-3,4 puncte procentuale). Alte trei state din această categorie au intrat în top 4 al creșterilor de profil: Cehia și Slovacia ( cu câte +1,4 puncte procentuale) și Ungaria (+0,8 pp).

Desigur, nivelul de trai și, implicit, veniturile mai reduse ale familiilor în raport cu media europeană, a contribuit la ponderea foarte mare a cheltuielilor pentru mâncare și băuturi non-alcoolice la noi. Care, în treacăt fie spus, ne creează și acum probleme cu inflația în urma fluctuațiilor importante ale prețurilor volatile (legume-fructe-ouă).

Însă, cea mai recentă raportare a consumului de calorii pentru statele membre provenite din fostul bloc socialist ne arată că și în termeni de cantitate ne situăm pe primul loc, peste colegele din Europa Centrală care au venituri mai mari pe locuitor, și la mare distanță de Bulgaria, care figurează cu un consum mai mic decât noi cu 26% (!). Mai mult, suntem primii și la ritmul de creștere al consumului, situat semnificativ peste cel înregistrat de Croația și Slovacia, situate chiar și așa în categoria de consum relativ redus.

Consumul de calorii în state membre UE (2016)

Stat                              2004                2016                Diferență         Evoluție

România                     3.354               3.631               +277                +8,3%

Polonia                        3.380               3.474               +94                  +2,7%

Cehia                           3.322               3.226               -96                   -2,9%

Ungaria                       3.192               3.187               -5                     -0,2%

Slovenia                      3.158               3.122               -26                   -0,8%

Croația                        2.943               3.118               +175                +5,9%

Slovacia                      2.817               2.964               +147                +5,2%

Bulgaria                      2.764               2.871               +107                +3,7%

 

Italia                            3.626               3.620               -6                     -0,2%

Germania                    3.411               3.552               +141                +4,1%

Franța                          3.555               3.436               -119                 -3,3%

Marea Britanie            3.445               3.365               -80                   -2,3%

Spania                         3.246               3.256               +10                  +0,3%

Mai mult, suntem și deasupra consumului din marile state occidentale dezvoltate, unde ( nota bene) cel mai mare consum caloric îl au (oarecum surprinzător) verii italieni. Cei francezi au trecut la ajustarea consumului iar cei spanioli s-au oprit la un nivel mai rezonabil și se plasează, alături de britanici, sub media UE (3.432 kcal).

Medie pe care noi o depășim cu aproape șase procente, în condițiile în care doar Belgia (3.726 kcal) și Austria (3.753 kcal) apar deasupra noastră în topul european al consumului caloric. Una peste alta, dincolo de veniturile mai reduse și de o structură deficitară a acestui consum caloric ( asupra căreia nu mai insistăm), o anumită ajustare pe partea alimentară ne-ar fi benefică, și la pungă și la sănătate.

COMMENTS

WORDPRESS: 0
DISQUS: 0