România – cele mai ieftine gaze naturale pentru populaţie şi pe locul 5 la preţul curentului electric. Observaţii

În premieră absolută, Eurostat a publicat preţurile la electricitate şi gaze naturale pentru populaţie pe anul 2017, integral comparabile pentru toate ţările membre UE, conform reglementării 2016/1952 care a stabilit coeficienţii de ponderare pentru a reflecta consumul total al gospodăriilor. Anterior, datele se refereau doar la anumite intervale de consum care nu erau repezentative pentru toate ţările.

România apare în graficele prezentate drept ţara cu cele mai ieftine gaze naturale pentru populaţie, cu un tarif de doar 3,02 euro/kWh, la polul opus fiind situată Suedia, unde preţul urcă la 11,97 cenţi/kWh. În majoritatea celor 21 de state care au prezentat date conform metodologiei Eurostat, gazele naturale costă sub 8 cenţi/kWh.

După noi, figurează ţări vecine sau apropiate geografic precum Bulgaria (3,55 cenţi/kWh), Ungaria (3,63 cenţi/kWh) şi Croaţia (3,70 cenţi/kWh). Irlanda (9,63 cenţi/kwh), Portugalia (9,31 cenţi/kWh) şi Danemarca (8,80 cenţi/kWh) se află după Suedia, la extrema cealaltă a costurilor pentru o gospodărie.

De reţinut, este posibil ca, după ce în acest an au intervenit trei scumpiri ale gazelor naturale aprobate de ANRE (cea mai recentă este cea de 5,83% de la 1 august 2018), să pierdem poziţia de ţară cu cele mai ieftine gaze naturale, în pofida rezervelor de care dispunem şi a descoperirii de rezerve însemnate în platoul continental al Mării Negre.

În context, ar mai fi de reţinut că la noi nu operează o diferenţiere netă între preţul pentru populaţie şi cel pentru industrie, în timp ce media europeană arată că preţul pentru industrie este undeva la circa 60% din preţul practicat pentru populaţie, activitatea de producţie fiind subvenţionată indirect prin componenta de taxe impusă la preţul pentru populaţie.

La curentul electric, România figurează pe locul 5 între statele cu cel mai mic preţ (12,41 cenţi/kWh), după Bulgaria (9,70 cenţi/kWh), Lituania (11,03 cenţi/kWh), Ungaria (11,48 cenţi/kWh) şi Croaţia (12,39%).Iefinirea de 3,53% de la 1 iulie 2018 ne va trimite, cel mai probabil, pe locul 4, imediat sub pragul de 12 cenţi/kWh.

Tarifele cele mai mari la curentul electric în UE sunt practicate de Belgia (28,45 cenţi/kWh), Danemarca (26,68 cenţi/kWh, din care nu mai puţin de 65% reprezintă taxe şi impozite !) şi Portugalia (23,57 cenţi/kWh). Şi în aceste cazuri, statul impune indirect preţuri mai mari pentru populaţie decât pentru industrie.

Ideea acestei abordări aparent defavorabile populaţiei din Occident este că ceea ce primează este competitivitatea activităţii economice şi nu interesele imediate ale gospodăriei. Dacă producţia este competitivă, se vând produse şi se creează locuri de muncă pe baza cărora în gospodărie se pot achita şi facturi ceva mai mari.

În schimb, dacă producţia nu este competitivă, inclusiv din motive de cost cu energia utilizată sub diverse forme, nu se creează locuri de muncă şi atunci degeaba este mai ieftin gazul sau curentul electric dacă tot nu există salarii din care să fie plătite. În plus, preţul mai ridicat favorizează introducerea unor corpuri de iluminat cu consum mult mai mic şi a unor centrale pe gaze cu randamente performante, care reduc consumul fizic şi poluarea mediului înconjurător.

De aceea, dozarea preţului total al curentului electric şi a gazelor naturale pe componente de cost de producţie, transport şi taxe şi impozite este foarte importantă pentru a stimula avansul economic şi dezvoltarea sustenabilă, cu afectarea minimă a naturii. Iată cum se prezintă la noi aceste componente:

Dacă raportul maxim la costul de producţie al gazelor naturale este de 1 la 2 (România faţă de Portugalia, care are 3,33 cenţi/kWh), raportul de preţ urcă la 1 la 4 (România faţă de Suedia). La curentul electric, suntem de fapt, de-abia pe locul 10 la costul de producţie, dar avem cost de transport sub cel din Ungaria sau taxe sub cele din Bulgaria.

Altminteri, am face bine să luăm aminte că acest cost de producţie este mai mic decât la noi în Bulgaria, ţările baltice, Ungaria, Slovacia sau Polonia, dar şi în ţări precum Danemarca (3,88 cenţi/kWh), Finlanda (4,37 cenţi/kWh) sau Suedia (3,67 cenţi/kWh). Sunt aspecte care ar trebui analizate mai atent în context european pentru strategia de dezvoltare naţională durabilă.