România este statul membru UE în care se întânește cea mai redusă vârstă a femeilor la prima naștere, după Bulgaria, potrivit datelor publicate de Eurostat pe baza datelor strânse în 2019.Cu 26,9 ani, ne-am situat, împreună cu vecinii de la sud de Dunăre (26,1 ani) sub pragul de 27 de ani. La polul opus, cu peste 31 de ani, s-au plasat Italia (31,3 ani), Spania și Luxemburg (ambele cu 31,1 ani).
Vârsta cea mai întâlnită la nașterea primului copil în statele UE
Pentru referință, precizăm că vârsta cea mai întâlnită la nivel european la nașterea primului copil a fost de 29,4 ani, valoare care s-a păstrat față de 2018, după ce avansase sistematic pe parcursul anilor precedenți, în toate statele membre. Cea mai mare modificare s-a consemnat în Estonia (de la 27,2 ani în 2015 la 28,2 ani în 2019), urmată de Lituania și Luxemburg (ambele cu +0,9 ani).
De reținut, țara noastră ocupă un nedorit prim loc la categoria „mamă la 15 ani”, cu un un total de 1.051 de persoane. Care reprezintă circa 40% din numărul total consemnat pe ansamblul Uniunii și peste valoarea consemnată în întreaga Eurozonă (944 persoane). Situarea peste pragul de 1.000 persoane anual se perpetuează din 2010 încoace.
Din datele puse la dispoziție de Eurostat, mai rezultă că situația se înrăutățește pe măsură ce vârsta adolescentelor implicate este mai mare, cu o rată de circa 1.000 persoane pe an până la atingerea majoratului. Adică 2.060 persoane de 16 ani, 3.049 persoane de 17 ani și 4.127 persoane de 18 ani. Ceea ce ridică totalul mamelor care au cel mult 18 ani la peste 10.000 de persoane.
Consecințele în privința pregătirii profesionale a mamelor și a șanselor de ieșire din sărăcie a copiilor astfel intrați în viață sunt inevitabile, România fiind (nu întâmplător) țara din UE cu cel mai ridicat procentaj al tinerilor afectați în planul egalității de șanse. Ceea ce ar prespune o serie de măsuri mai eficiente, pentru a reduce numărul nașterilor la vârstă școlară.
COMMENTS