România a avut în 2020 cele mai mici prețuri la cereale și pâine dintre statele UE, potrivit datelor publicate de Eurostat.Cu un nivel relativ de 56,3% din media UE, țara noastră s-a situat semnificativ sub Bulgaria (67,3%) și țările din Europa Centrală, Polonia (69,6%), Ungaria (73,4%) și Cehia (78,8%).
Pentru referință, menționăm că cele mai ridicate prețuri relative la pâine s-au înregistrat în Danemarca (152,6% din media UE), Austria (134,7%), Luxemburg (127,2%) și Suedia (126,6%). Dintre țările occidentale dezvoltate, Germania (102,2%) și Olanda (91,6%) au cele mai reduse prețuri și încadrează nivelul de referință de pe Piața Unică.
Preturile relative la consumator la cereale si paine (2020, UE=100)
Cu toate acestea, ar fi de reținut că s-a ajuns la cel mai ridicat nivel relativ de preț din ultimii șapte ani, nivelul minim fiind consemnat în 2016, de când trendul de creștere a fost sistematic. Foarte interesant, chiar în perioada de ieșire din criza economică precedentă s-a depășit pragul de 60% pentru ca scăderea spre minimul deceniului să se producă în condiții de creștere echilibrată.
Evoluția prețului la cereale și pâine în România față de media UE
Anul 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Preț cereale și pâine 64,3 60,9 60,3 53,5 52,4 51,6 54,7 55,0 55,1 56,3
Sursa: Eurostat
Desigur, procesul de convergență a prețurilor pe piața unică este inevitabil iar scăderea de TVA care a ajutat la menținerea unui preț scăzut nu poate fi repetată. Totuși, trebuie remarcată ponderea relativ ridicată a produselor de panificație în coșul de consum al românilor, care ajunge la 5,15% sau mai mult de o șesime din cheltuielile pentru produse alimentare (30,69%).
Pentru situația de la mijlocul anului 2021, vestea bună este că scumpirea pâinii, inclusiv produse de franzelărie și specialități, s-a situat sub indicele general de inflație anuală (+4,11% față de +4,95%), la fel ca și produsele de morărit (+3,66%). Vestea mai puțin bună este că acestea depind de cotațiile internaționale crescute, în pofida unei recolte interne record.
În viitorul imediat, nu ne va ajuta nici efectul de bază nefavorabil dat tocmai de prețurile mult mai scăzute decât în țările vecine membre UE și nici includerea ca factor important în prețul de producție a costului majorat al energiei. După cum nici importul la prețurile practicate de alții nu va fi de natură să îmbunătățească media sumelor achitate de consumatorul român.
Verdictul va fi dat pe final de an de poziționarea în raport cu media UE (pentru a vedea cât din inflație are cauze interne și nu reflectă tendința internațională). Oricum, ar fi utilă o repoziționare în prelucrarea materiei prime în țară, pentru a nu mai exporta grâu la schimb cu cocă sau pâine congelată și a mări ponderea produselor 100% „Made in Romania” la cel mai important aliment.
COMMENTS