România este ţara din UE cu cea mai mare pondere a celor apţi de muncă care şi-au stabilit rezidenţa în afară, cu aproape o cincime din grupa de vârstă 20 – 64 de ani. Procentajul de 19,7% anunţat de Eurostat este de peste cinci ori mai mare decât media europeană (doar 3,8%) şi a fost generat de cea mai mare creştere din ultimii zece ani la nivelul statelor membre (+12,3 puncte procentuale).
La ceva distanţă în urma noastră se plasează Lituania (15,0%, pe locul 3 la creşterea ponderii celor plecaţi din ţară în căutare de muncă, cu +9,5 puncte procentuale din 2007 încoace), Croaţia (14%), Portugalia(13,9%), Letonia (12,9%, locul 2 la creştere cu +10 pp) şi Bulgaria (12,5%, cu o creştere de 8pp).
Cetăţeni UE în vârstă de muncă (20-64 ani), trăind în alt stat membru după ţara de origine (2007-2017,%) – selecţie de ţări –
| 2007 | 2012 | 2017 | Creştere 2017/2007(pp) | |
| UE28 | 2,5 | 3 | 3,8 | 1,3 |
| România | 7,4 | 13,6 | 19,7 | 12,3 |
| Lituania | 5,4 | 10,4 | 15 | 9,5 |
| Croaţia | 12,2 | 10,2 | 14 | 1,8 |
| Portugalia | 11 | 11,4 | 13,9 | 2,9 |
| Letonia | 2,9 | 7,8 | 12,9 | 10 |
| Bulgaria | 4,5 | 7,1 | 12,5 | 8 |
| Polonia | 3,9 | 5,4 | 7,8 | 3,9 |
| Estonia | 2,9 | 4,1 | 6,8 | 3,9 |
| Grecia | 4,7 | 4,7 | 6 | 1,4 |
| Ungaria | 1,5 | 2,4 | 5,2 | 3,7 |
| Cehia | 1,5 | 1,4 | 1,8 | 0,3 |
| Germania | 0,9 | 1 | 1 | 0,1 |
| Franţa | 1,1 | 1,2 | 1,3 | 0,2 |
| Italia | 2,4 | 2,4 | 3,1 | 0,6 |
| Spania | 0,9 | 1 | 1,6 | 0,7 |
| Cipru | 7,1 | 6,7 | 3,9 | -3,2 |
Sursa: Eurostat
Datele arată că România s-a integrat în grupul BELL al ţărilor baltice şi Bulgariei ( cu excepţia unui comportament atenuat pentru Estonia), pe care chiar le-a depăşit în interesul de a pleca din ţară. Astfel, ne-am poziţionat departe de ţările foste socialiste din Europa Centrală, Polonia şi Ungaria, ca să nu mai vorbim de Cehia, situată la acest indicator mult mai aproape de marile economii precum Germania şi Franţa.
Desigur, un rol important l-a avut afinitatea de limbă şi de cultură cu ţările latine mai dezvoltate precum Spania şi Italia, care au ajuns să deţină comunităţi relativ mari de cetăţeni rezidenţi proveniţi din România. Interesant, în pofida problemelor economice cu care se confruntă aceste ţări, interesul pentru plecarea din ţară este relativ redus în cazul italienilor şi spaniolilor, ceea ce nu se întâmplă şi în cazul portughezilor.
Orecum surprinzător, nici proporţia grecilor apţi de muncă care şi-au stabilit rezidenţa în alte state nu a crescut semnificativ în ultimii zece ani şi a rămas chiar constantă în perioada de criză. Şi aici avem de-a aface cu un fenomen cultural care excede simpla raportare la condiţia economică, cel mai bun exemplu fiind situaţia din Cipru, ţara cu cea mai mare scădere a indicatorului din ultimii zece ani (-3,2 pp).
Diferenţă minoră ca rată de angajare la cei plecaţi din ţară
Dar cea mai mare surpriză oferită de datele Eurostat este că rata de angajare a românilor de 20- 64 de ani care şi-au stabilit rezidenţa în altă ţară este doar cu puţin mai mare faţă de cea existentă în ţară. Adică doar 71,2% faţă de 68,8% ( diferenţă 2,4%), semnificativ sub media UE de 76,1%, respectiv 72,1% ( diferenţă 4%). Altfel spus, există şi alte motive în afară de căutarea de slujbe mai greu de obţinut în ţară.
Pentru referinţă, precizăm că această diferenţă este de 19,5% în cazul grecilor ( 77,3% la 57,8%), 16,2% în cazul croaţilor (79,8% la 63,6%), 13,4% în cazul spaniolilor (78,9% la 65,5%), 13,3% în cazul italienilor (75,6% la 62,3%), 10,9% în cazul polonezilor (81,8% la 70,9%) şi 9,5% în cazul slovenilor (82,9% la 73,4%).
Aceştia din urmă deţin şi recordul de angajare odată cu stabilirea rezidenţei în străinătate şi ar fi de remarcat că toşi cei menţionaţi mai sus au procentaje de angajare „afară” peste cel consemnat de români. Altminteri cel mai mic în afară de cel consemnat de bulgari ( facem abstracţie de britanici şi luxemburghezi care au cu totul alte motivaţii), la care rata de angare „afară” este pe dos decât la noi (68,7% faţă de 71,3% în ţară).
În fine, ar mai fi de menţionat, contrar clişeelor încetăţenite, că România are cea mai mică pondere a celor din grupa de vârstă 20-64 de ani cu educaţie terţiară care şi-au stabilit rezidenţa în altă ţară (16,9%), cu excepţia Portugaliei (16,1%). Sub Bulgaria (24,6%), sub media UE de 32,4% şi foarte mult sub ţări precum Franţa (62,5%), Irlanda (61,6%), Finlanda (61%), Suedia (55,9%) sau Germania (54,5%0.
COMMENTS