România a mai încasat o „lingură de lemn” de la Eurostat, într-o analiză privind riscul de sărăcie al copiilor din statele UE care au părinți mai puțin educați. Eufemism care descrie așa numitele niveluri ISCED 0-2, alias școala generală, pentru cei care au nu licență să profeseze ceva dar pot să procreeze.Potrivit datelor prelucrate și publicate recent, dar colectate în anul 2019, nu mai puțin de 37,4% dintre copii născuți în familii cu grad relativ redus de educație erau condamnați la sărăcie, față de 33,7% în Bulgaria, 28,5% în Letonia sau 23,8% în Lituania.
Totuși, deloc întâmplător din perspectivă socio-culturală, conexă la nivelul de dezvoltare dar fără legătură cu acesta, mai aproape de state precum Italia (22,7%), Spania (22,4%) și Grecia (22,2%), aceasta din urmă la egalitate, spre luare aminte surprinzătoare, cu Luxemburg. Media UE fiind de 20,3%.
Partea care ar trebui să ne atragă atenția, în context, este cât de importantă este educația în perioada de trecere la maturitate, unde nivelurile ISCED 3-4, liceu și calificări profesionale, sunt DECISIVE nu doar pentru titularii lor ci pentru copii lor. Și unde România nu stă bine dar măcar coboară cu riscul de sărăcie al copiilor BRUSC (13,7%), sub alte state precum Spania (17,1%), Letonia (14,9%), Lituania, Estonia (ambele cu 14,8%), foarte aproape de Italia (12,8%) și de media UE (12%).
Pentru ca la nivelurile de educație superioare, așa-zisele ISCED 5-8, educație terțiară gen facultăți și altele asemenea, indicatorul despre care facem vorbire să coboare pentru România la doar 3,2%. Mult sub media UE de 8,6% și pe locul 2 (!!) în UE după Cehia (2,3%), ceva mai bine decât Bulgaria (3,6%) și mult mai bine decât Franța (6,7%), Italia (9,0%) sau Germania (10,6%).
Evoluția riscului de sărăcie al copiilor în funcție de nivelul de educație al părinților, state UE
Desigur, sărăcia este un indicator specific după nivelul național de dezvoltare a țării și după veniturile populației și nu se pot face comparații directe între țări la persoane cu nivel de educație diferit. Însă, cu atât mai mult, rezultă un adevăr extrem de important pentru copiii români: au PĂRINȚII carte, au parte. Altminteri, „ghinion”.
COMMENTS