România este statul membru UE în care speranța de viață a persoanelor de peste 80 de ani a crescut cel mai mult în perioada 2004 – 2014, respectiv 1,9 ani față de o medie de 1,1 ani la nivelul Uniunii. Datele publicate de Eurostat arată că, deși avansul înregistrat este cel mai mare atât la bărbați ( +1,7 ani), cât și la femei (+1,9 ani), mai avem de recuperat încă pe atâta pentru a prinde din urmă media UE.
De reținut pentru cei interesați, dacă au ajuns la vârsta de 80 de ani (după cele mai recente date statistice referitoare la România) au cea mai mare probabilitate să atingă 87 de ani bărbații și 87,9 ani femeile. Dat fiind avansul cu mult mai mic înregistrat de vecinii de la sud de Dunăre ( doar +0,7 ani), am părăsit astfel ultima poziție în clasamentul speranței de viață a octogenarilor europeni.
| Anul 2004 | Anul 2014 | Modificare | |||||||
| Total | Bărbați | Femei | Total | Bărbați | Femei | Total | Bărbați | Femei | |
| UE 28 | 8,4 | 7,4 | 9 | 9,5 | 8,5 | 10,2 | 1,1 | 1,1 | 1,2 |
| Franța | 9,4 | 8,1 | 10,3 | 11 | 9,5 | 12 | 1,6 | 1,4 | 1,7 |
| Spania | 8,8 | 7,6 | 9,5 | 10,4 | 9,2 | 11,2 | 1,6 | 1,6 | 1,7 |
| Luxemburg | 7,4 | 6,8 | 9,3 | 10,1 | 8,5 | 11,2 | 1,7 | 1,7 | 1,9 |
| Italia | 8,9 | 7,7 | 9,6 | 10 | 8,8 | 10,9 | 1,1 | 1,1 | 1,3 |
| Belgia | 8,2 | 7,1 | 8,8 | 9,7 | 8,5 | 10,4 | 1,5 | 1,4 | 1,6 |
| Marea Britanie | 8,5 | 7,6 | 9 | 9,5 | 8,7 | 10 | 1 | 1,1 | 1 |
| Austria | 8,3 | 7,3 | 8,7 | 9,5 | 8,6 | 10,1 | 1,2 | 1,3 | 1,4 |
| Grecia | 8,4 | 7,9 | 8,8 | 9,4 | 9,1 | 9,6 | 1 | 1,2 | 0,8 |
| Malta | 7,8 | 7,1 | 8,2 | 9,4 | 8,6 | 10 | 1,6 | 1,5 | 1,8 |
| Finlanda | 8,7 | 7,4 | 9,2 | 9,4 | 8,4 | 10,1 | 0,8 | 0,7 | 1 |
| Germania | 8,5 | 7,7 | 8,8 | 9,3 | 8,4 | 9,8 | 0,8 | 0,7 | 1 |
| Olanda | 8,2 | 7 | 8,9 | 9,3 | 8,3 | 10 | 1,1 | 1,3 | 1,1 |
| Suedia | 8,7 | 7,6 | 9,4 | 9,3 | 8,4 | 10 | 0,6 | 0,8 | 0,6 |
| Slovenia | 8 | 6,7 | 8,5 | 9,3 | 8,1 | 10 | 1,3 | 1,4 | 1,5 |
| Portugalia | 8,2 | 7,2 | 8,8 | 9,2 | 8 | 10 | 1 | 0,8 | 1,2 |
| Danemarca | 8,2 | 7 | 8,9 | 9,1 | 8,2 | 9,8 | 0,9 | 1,2 | 0,9 |
| Irlanda | 8 | 6,9 | 8,8 | 9,1 | 8,2 | 9,8 | 1,1 | 1,3 | 1 |
| Polonia | 7,5 | 6,6 | 8 | 9 | 7,9 | 9,7 | 1,5 | 1,3 | 1,7 |
| Estonia | 7,3 | 6,3 | 7,6 | 8,9 | 7,3 | 9,5 | 1,6 | 1 | 1,9 |
| Cipru | 7,6 | 7 | 8,2 | 8,8 | 8,4 | 9,2 | 1,2 | 1,4 | 1 |
| Cehia | 6,9 | 6,1 | 7,3 | 8,3 | 7,4 | 8,9 | 1,4 | 1,3 | 1,6 |
| Lituania | 7,4 | 6,5 | 7,8 | 8,3 | 7,1 | 8,8 | 0,9 | 0,6 | 1 |
| Letonia | 6,8 | 5,8 | 7,1 | 8,2 | 7 | 8,6 | 1,4 | 1,2 | 1,5 |
| Slovacia | 6,8 | 6,1 | 7,2 | 7,9 | 7 | 8,4 | 1,1 | 0,9 | 1,2 |
| Ungaria | 7,2 | 6,5 | 7,5 | 7,9 | 6,9 | 8,4 | 0,7 | 0,4 | 0,9 |
| Croația | 6,9 | 6,1 | 7,3 | 7,7 | 6,9 | 8,1 | 0,8 | 0,8 | 0,8 |
| România | 5,7 | 5,3 | 6 | 7,6 | 7 | 7,9 | 1,9 | 1,7 | 1,9 |
| Bulgaria | 6,3 | 5,8 | 6,6 | 7 | 6,4 | 7,3 | 0,7 | 0,6 | 0,7 |
Sursa: EUROSTAT
Dacă actuala tendință se va menține, am avea șanse ca în următorii zece ani să lăsăm în urmă state care nu ne devansează cu mult, precum Croația, Ungaria, Slovacia și să prindem din urmă grupul Cehia, Lituania, Letonia. Premisele au fost create de îmbunătățirea asistenței medicale și a nivelului de trai din perioada socialistă dar vor trebui concretizate prin creșterea pe viitor a atenției acordate îngrijirii persoanelor în vârstă.
Implicațiile la nivelul economico-social
Acestea ar fi veștile bune la nivel individual. Implicațiile problematice la nivelul societății constau în creșterea duratei de plată a pensiilor pentru un număr considerabil de persoane. Fenomen care deja a început, pe nesimțite, să exercite o presiune în creștere asupra bugetului asigurărilor sociale. Astfel, se va pune problema în ce măsură crearea de noi locuri de muncă fiscalizate va putea ține pasul nu doar cu majorarea pensiilor ci și cu majorarea semnificativă a numărului de pensionari de vârstă înaintată.
Pe viitor, această presiune se va intensifica inevitabil, odată cu convergența speranței de viață cu media europeană. Dacă nu cumva chiar peste, dacă este să luăm aminte că verișoarele noastre de gene latine, Franța, Spania și Italia sunt între primele patru în topul duratei de viață a octogenarilor. Ceea ce înseamnă că va trebui să o avem în vedere în strategia de țară pe termen lung dar măsurile trebuie luate imediat, pe termen scurt.
Ca să fie și mai clar cât de repede evoluează situația, menționăm și faptul că numărul persoanelor în vârstă de peste 80 de ani a crescut în România cu nu mai puțin de 86% din 2004 și până în 2014, potrivit acelorași date oficiale ale Eurostat. Adică de la 439.034 persoane la 1 ianuarie 2005 până la 815.899 persoane la 1 ianuarie 2015.
Cât despre starea de sănătate a persoanelor de peste 80 de ani și efortul implicat pentru asigurarea asistenței medicale și a medicamentelor, nu mai e cazul să amintim. Cert este că acest ritm de creștere ne plasează, de departe, în fața Poloniei (+58%,venită pe aceeași filieră economico-socială și cu economia cea mai apropiată ca structură de a noastră), dar și în fața Greciei (+57%), Estoniei (+53%) sau Spaniei (+50%).
În fine, ca avertisment de criză, ar trebui să luăm aminte la faptul că Grecia are cea mai mare pondere a octogenarilor după Italia (6,3% din populație față de 6,5%; încă, doar 4,1% la noi). Asta în condițiile în care a avut o rată de înlocuire a salariului cu pensia în anul 2014 de 73% (nivel care ar corespunde la noi aproape exact cu aplicarea raportului de 45% între punctul de pensie și câștigul salarial mediu brut) și are și cel mai mare șomaj (23,5%).
COMMENTS