România, figurează pe primul loc în topul european al sărăciei persoanelor cu dizabilități care lucrează, potrivit unei analize a Eurostat pe baza datelor culese în 2019. Cu procentaj de 19,1%, am depășit semnificativ, la acest indicator important pentru politica socială, Spania (15,9%), Portugalia (15,8%) sau Italia (14,2%) – interesantă concentrarea latină, care exprimă o anumită abordare culturală relativ deficitară.
Rata de sărăcie a persoanelor cu limitări moderate sau severe care lucrează (% din populația de la 18 ani în sus)
Pentru referință, menționăm că media europeană în materie este de doar 10,6% iar valorile cele mai reduse sunt consemnate în Finlanda (3,5%), Slovenia (4,1%), Slovacia (4,6%) și Irlanda (5,3%), aflate cel mult la jumătate din această medie. De reținut, deși are un nivel de dezvoltare mai redus decât noi, în Bulgaria nivelul este de doar 6,9%.
Situația este încă și mai rea în cazul românilor cu vârsta cuprinsă între 55 și 64 de ani care lucrează, unde rata de sărăcie urcă până la 22,3%, invers față de media europeană, mai scăzută decât pe ansamblul angajaților de peste 18 ani (9,8%). Ceea ce relevă la noi problemele sporite cu care se confruntă persoanele mai în etate care vor să lucreze, deși nu sunt în plenitudinea forțelor.
Rata de sărăcie, mai mare la grupa 55 – 64 de ani
Fapt relevant, România figurează pe locul șapte în ceea ce privește riscul de sărăcie al persoanelor cu dizabilități per total, după ce se aplică transferurile sociale. Însă apare pe locul trei, la foarte mică distanță de Grecia și Bulgaria în cazul celor care nu au o limitare a activității, potrivit datelor publicate de Eurostat pe baza datelor colectate în 2019.
Riscul de sărăcie sau excluziune socială al persoanelor cu dizabilități și al celor care nu au limitări (%, 2019)
Odată ce există o sursă de venit, implicarea politicilor sociale devine foarte redusă, în pofida faptului că nivelul veniturilor nu permite o ieșire din starea de sărăcie, mai ales în cazul salariaților care au mai mulți copii și au o stare de sănătate precară sau deficiențe motorii. Paradoxal, datele arată procentaje mai crescute în 2017 și 2018.
Evoluția ratei de sărăcie a persoanelor cu dizabilități care lucrează (% din total)
Anul 2015 2016 2017 2018 2019
Peste 18 ani 19,4 19,7 21,7 20,4 19,1
55 – 64 ani 20,6 20,1 28,4 24,4 22,3
Cu alte cuvinte, în politica de venituri, statul nostru facilitează prin transferuri financiare (în termeni raportați la uzanțele europene) inactivitatea persoanelor cu dizabilități moderate sau severe, în loc să vină cu programe de sprijin pentru integrarea socială cât mai deplină a celor care pot și doresc să desfășoare o activitate utilă, din care să-și asigure existența.
Potrivit datelor furnizate de Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, la mijlocul anului trecut numărul total de persoane cu dizabilităţi comunicat prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului judeţene, respectiv locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, a fost de 853.465 persoane. Peste jumătate din numărul persoanelor cu dizabilităţi corespund grupei active, cu vârste cuprinse între 18-64 de ani. Cele mai recente date arătau o rată de ocupare a persoanelor în vârstă de muncă de 12,7%.
„În România, persoanele cu dizabilități au un sprijin limitat pentru a obține un loc de muncă independent și de a avea acces la piața muncii. Sprijinul pentru persoanele cu dizabilități se concentrează în principal pe acordarea de asistență medicală și mai puțin pe dezvoltarea de abilități de viață independentă.”
Comisia Europeană ”Raportul de țară 2019”
COMMENTS