România s-a situat printre țările UE cu cea mai slabă evoluție a industriei în luna decembrie 2021 față de aceeași lună a anului precedent, potrivit datelor publicate de Eurostat. Cu o scăderea de -0,3%, ne-am poziționat printre cele doar șapte state cu rezultat negativ, ceva mai bine decât Cehia (-2,1%), Germania (-1,8%) sau Franța (-0,6%) și ușor peste Portugalia (-0,2%).
Evoluția producției industriale în țările membre UE, decembrie 2021
De reținut, Germania și Franța (locul 1 și locul 3 în relațiile comerciale externe ale României, ceea ce explică influența lor în scăderea producției la noi), au tras în jos media UE (+2,5%) și media Zonei Euro (+1,6%), dar acestea au rămas clar în domeniul pozitiv, deoarece 20 de state membre și-au îmbunătățit rezultatele.
Important de reținut pentru noi, topul creșterilor a fost dat de țări cu nivel de dezvoltare similar din fostul bloc estic: Lituania (+33,3%), Bulgaria (+14,3%) și Polonia (+14,1%). Cu Slovenia (+11,8%) intercalată în trio-ul următor, între Belgia (+12,6%) și Finlanda (+11,5%). Și cu Slovacia (8,8%), axată ca și noi pe industria auto, între Danemarca (+9,6%) și Luxemburg (+8,3%).
De asemeni, ar fi de reținut că rezultatul nostru a fost negativ în ultimele patru luni ale anului trecut. Trendul de scădere, destul de pronunțat, s-a manifestat în perioada iulie – octombrie (12 puncte procentuale ecart negativ) iar revenirea din ultimele două luni ale anului nu a fost suficientă pentru a reedita măcar rezultatele din finalul primului an al pandemiei.
Luna Iul. Aug. Sep. Oct. Noe. Dec.
Prod.ind. +5,6 +1,3 -3,7 -6,4 -0,3 -0,3
Sunt vești proaste pentru seria statistică anuală și pentru perspectiva pe termen mediu și lung a industriei românești. Din datele Eurostat se poate observa că performanțele mai bune din perioada 2016 – 2018 față de mediile europene au fost inversate încă din 2019, ÎNAINTE DE PANDEMIE iar situația nu s-a remediat.
Anul 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021
Prod. ind. România 2,6 3,1 8,6 4,3 -3,2 -9,3 4,2*
Sursa: Eurostat, prognoza CNSP de iarnă
De altfel, se poate calcula că industria românească a pierdut în anii 2019-2020 toată creșterea din anii 2017-2018 iar anul trecut a revenit doar la 91,5% din nivelul atins în anul 2018 (potrivit estimării recente a CNSP). Nivel care, cel mai probabil, va fi remontat de-abia prin 2023, deoarece avem nevoie de o majorarea cumulată pe doi ani de 9,3%. Iar asta doar dacă se va confirma prognoza economică, destul de optimistă în contextul încetinirii anunțate pe plan mondial.
După cum atrăgeam atenția anterior, prognoza din vară a Comisiei Naționale de Specialitate referitor la rezultatul pe 2021 a trebuit să fie serios ajustată, de la +7,7%, trecând prin valoarea intermediară de +5,9% în estimarea din toamnă și ajungând până la +4,2% în cea de iarnă, apărută la începutul lui 2022.
În context, reamintim că majorarea prețurilor industriale a încheiat anul la nivelul record de +33,3%, ceea ce a condus nu doar la ajustarea puternică a rezultatelor nominale, altminteri aparent bune în termeni nominali, dar și la ajustarea creșterii economice pe 2021 pentru întreaga economie de la 7% spre 5,6%, valoarea estimată curent.
COMMENTS